Legislaţia permisivă a dus la o situaţie de-a dreptul revoltătoare. Unul dintre puţinii criminali condamnaţi pe viaţă din Iaşi se joacă săptămânal de-a procesele, fiind plimbat între diferite instanţe şi audiat de judecători în dosare fără finalitate. Aurelian Giosan a deschis în jur de 200 de procese în ultimii doi ani, unele frizând absurdul. Un exemplu: deşi e condamnat pe viaţă şi închis de doar câţiva ani, a cerut deja să fie liberat condiţionat. În instanţă, şi-a retras cererea, pentru ca mai apoi să conteste decizia. Pentru că nimeni nu-i face nimic, Giosan a deschis câteva procese şi în numele unei tâlhare din Buzău, sperând că vor fi citaţi împreună la acelaşi proces absurd. Jjoaca lui Giosan, care nu e singurul ce procedează în acest fel, îngreunează actul de justiţie şi stoarce de bani statul. La fiecare astfel de aşa-zis proces, statul tocmeşte avocat din oficiu, îl plimbă pe Giosan la proces, plăteşte cheltuielile de curierat şi cele de personal. Ironia supremă e că şi zilele acestea, în care aproape toate procesele sunt suspendate, instanţele analizează cererile deţinuţilor procesomani. Zilnic, aceştia se înghesuie la singurul sistem de videoconferinţă al închisorii ieşene, pentru a fi audiaţi, relatează Zdi.ro
Aurelian Giosan a fost condamnat la închisoare pe viaţă în decembrie 2018, la capătul unui proces de trei ani în care nu a recunoscut fapta. Tânărul de 26 de ani este cel care, în 2015, a şocat opinia publică după ce a înjunghiat doi studenţi într-un cămin al Universităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi. Unul dintre ei a murit atunci, iar celălalt a fost salvat in extremis de medici. După o perioadă petrecută în închisoarea ieşeană, asasinul a fost mutat în Penitenciarul Mărgineni, judeţul Dâmboviţa. Acolo şi-a desărvârşit o îndelentnicire pe care şi-o cultivase încă de la Iaşi. Cea de procesoman. Numele lui Aurelian George Giosan figurează în peste 200 de dosare care sunt înregistrate, în prezent, pe rolul instanţelor române. Majoritatea sunt „contestaţii la executare“, adică acele acţiuni în care o condamnare este supusă, din varii motive, judecăţii unui magistrat.
Întâlnire în instanţă Cele mai multe procese pe rol sau proaspăt soluţionate deschise ca urmare a unor cereri înaintate de Giosan sunt cele de pe rolul instanţelor din Dâmboviţa. În unele contestaţii la executare depuse de Giosan, figurează şi alţi deţinuţi, cu care acesta se întâlneşte astfel în sala de judecată. Schema lui Giosan este aproape identică. Deschide procese şi, când este citat în instanţă, spune că îşi retrage cererea. Acţiunea îi este, astfel, respinsă, însă, pentru ca sfidarea să fie supremă, individul contestă soluţia şi procesul se reia la instranţa de control judiciar, unde Giosan îşi retrage din nou cererea. Procedul, oricât ar părea de absurd, este legal, ne-a explicat un judecător, deoarece fiecare petent are dreptul la contestaţie, conform legislaţiei penale. În ultimele săptămâni, Giosan a chemat în contestaţiile sale la executare şi o tânără pe nume Cerasela Nica. Aceasta este închisă într-un penitenciar din Ploieşti, însă în procesele pe care le-am identificat a refuzat să îşi însuşească acţiunile făcute în numele ei şi să se întâlnească cu Giosan în sala de judecată. Metoda substituirii de persoană este cunoscută şi ea în rândul deţinuţilor, mulţi invocând, odată aduşi la instanţă, că nu ei au deschis procesul, ci alte persoane au făcut-o în locul lor. În felul acesta, nu pot fi amendaţi judiciar.
Aurelian Giosan a cerut instanţelor, de mai multe ori deja, să fie şi eliberat condiţionat. Asta deşi e condamnat la detenţie pe viaţă şi a propozabil pentru liberare condiţionată peste două decenii. Din nou, legea permite unui deţinut să ceară liberarea condiţionată, chiar şi în astfel de situaţii şi chiar dacă fiecare închisoare are un judecător delegat. O altă acţiune judiciară sfidătoare a tânărului a fost soluţionată, la finele lunii februarie, de Tribunalul Dâmboviţa. Aurelian Giosan a cerut să îi fie întreruptă pedeapsa deoarece suferă de o boală ce nu poate fi tratată în sistemul penitenciar. Magistratul a dispus efectuarea unei expertize medicale la Bucureşti, la Institutul „Mina Minovici“. Doar că Giosan a refuzat să fie expertizat şi, în acest fel, acţiunea sa, previzibil, a fost respinsă.
În perioada de urgenţă, contestaţiile deţinuţilor se judecă Zilele acestea, deţinuţii procesomani nu mai pot fi audiaţi în persoană la instanţă şi sunt ascultaţi de judecători prin intermediul sistemului de videoconferinţă al Penitenciarului Iaşi. „Până în prezent nu au existat situaţii care să nu permită prezenţa persoanelor private de libertate la audierile stabilite de instanţă sub forma solicitată“, ne-a precizat, ieri, Pompiliu Dima, directorul închisorii ieşene. Judecătorii spun însă că, din cauza numărului mare de procese în care trebuie să audieze deţinuţi prin videoconferinţă, unele termene sunt amânate, chiar şi în această perioadă de urgenţă, când instanţele sunt degrevate de cele mai multe procese. Motivul: starea de urgenţă nu a suspendat şi procesele fictive ale deţinuţilor.
Decizia ca aceste procese să nu se suspende, cum se întâmplă cu dosarele de corupţie, de exemplu, a fost luată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Reprezentanţii CSM au vrut să evite apariţia unei situaţii în care un deţinut care ar formula o contestaţie la executare întemeiată să stea pe nedrept în închisoare. Diana Micu Cheptene, preşedintele Curţii de Apel Iaşi, ne-a precizat ieri că, într-adevăr, mulţi deţinuţi profită de legislaţie şi deschid acţiuni pe care fie şi le retrag, fie nu şi le asumă. „Există, din acest motiv, o încărcătură asupra resurselor umane şi materiale ale statului român. Pe de o parte, resursele umane, şi anume judecătorii şi ceilalţi angajaţi ai statului care sunt implicaţi în aceste proceduri, de la cei de la penitenciar – care realizează transferurile – până la cei care comunică documentele. Pe altă parte sunt şi costurile pe care statul le asigură pentru onorariile tuturor acestor persoane implicate, dar şi pentru avocaţii din oficiu care asigură apărarea celor care introduc astfel de acţiuni“, ne-a spus preşedintele Curţii de Apel Iaşi. Fiecare avocat din oficiu din aceste speţe primeşte în jur de 200 şi 400 de lei, banii find plătiţi din bugetul statului.
