După o lungă perioadă de post, e dezlegare la grătare. Vremea a fost caldă în toată ţara, iar spaţiile de camping au devenit neîncăpătoare. Mici, peşte sau carne de miel, toate şi-au găsit locul pe mese în prima zi de Paşte. Alături, bineînţeles, de ouă roşii, cozonac şi un pahar de vin.
Grătarele au sfârâit în toată pădurea Cernica de lângă Bucureşti. Fiecare a pus ce a avut pe ele, după preferinţe sau buget. „Miel, miel, evident. Miel de Paşte”, spune un român. „Ne-am strâns acasă cu toţii şi sperăm în continuare cele 2-3 zile de Paşte să fie super-super pentru noi”. „E foarte bine, mai ales că am reuşit să ajungem şi din alte ţări. Anul trecut au fost restricţii”, aminteşte un alt petrecăreţ.
Nici ouăle colorate n-au lipsit de pe mesele sau păturile întinse la iarbă verde, scrie observatornews.ro.
O familie de chinezi petrece Paştele româneşte
În imagini puteţi vedea o familie din China, care locuieşte de mai bine de 10 ani la Bucureşti. Toţi sunt fermecaţi de tradiţiile noastre aşa că, în prima zi de Paşte, au sărbătorit româneşte: „Carne, e de pui. Multă carne facem. Acolo e cartof. Mici am, toate sunt bune. Îmi place în România, sunt aici de 11 ani, sunt jumătate român”.
Aglomeraţie la grătare, în Iaşi
Și la Iaşi, zonele de agrement au fost pline. „Cu bere, cu votcă. Sărbătorim Paștele. E mai frumos afară, la grătar. Încingem micii, bem o bere în aer liber până diseară”, spun oamenii.
Pentru mulți, să iasă la iarbă verde de Paşte a devenit deja o tradiție. Cel mai râvnit loc de grătare din Iaşi e această insulă de pe Lacul Ciric. Cei mai mulţi au venit încă de dimineață pentru a prinde loc la grătar.
Şi refugiaţii ucraineni au ciocnit ouă roşii de Paşte
Printre cei care s-au bucurat de sărbătoare în aer liber sunt şi refugiați din Ucraina. „Am adus carne, legume, vin și pască. Și candela cu lumina sfântă. Suntem supărați pe situație, vrem pace și vrem să ne întoarcem acasă”, povesteşte Katerina, refugiată în România.
Şi la Buzău s-au încins grătarele. Ca în fiecare an, petrecăreţii s-au strâns în zona din apropierea mănăstirii Ciolanu.