Această cifră plasează țara noastră alături de Belgia, Franța, Bulgaria și Italia.
Ultimul raport al Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Toxicodependenței, subordonat Uniunii Europene, a stabilit că în 2021, statele membre ale UE au raportat 19.000 de confiscări de heroină, totalizând 9,5 tone (în comparație cu 4,4 tone în 2020). România s-a remarcat prin raportarea a 1,4 tone, situându-se printre țările cu cantități mari, alături de Belgia, Franța, Bulgaria și Italia.
În ceea ce privește prevalența utilizării de noi substanțe psihoactive între tinerii adulți și adolescenți din Europa, se remarcă situația din România. Conform raportului, procentul utilizării în ultimul an între adulți tineri (între 15 și 34 de ani) este de 5,1%, plasând țara noastră printre cele cu cea mai mare prevalență de consum. De asemenea, conform sondajului ESPAD din 2019, utilizarea de noi substanțe psihoactive între adolescenții cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani variază semnificativ, cu un interval de procente între 0,9% și 6,6%. Aceasta include și consumul de canabinoizi sintetici, raportat între 1,1% și 5,2%, și de catinone sintetice, înregistrându-se între 0,2% și 2,5%.
În ceea ce privește prevalența și modelele de utilizare a ketaminei în Europa. Se evidențiază faptul că, potrivit estimărilor recente, procentul utilizării de ketamină în ultimul an între adulții tineri (între 15 și 34 de ani) variază în funcție de țară, fiind de 0,4% în Danemarca și de 0,8% în România. De asemenea, se menționează că în Olanda s-a observat o creștere a utilizării de ketamină între tineri în locuri de divertisment de noapte, cum ar fi discotecile, cluburile sau alte localuri similare.
În ceea ce privește prevalența utilizării drogurilor injectabile între clienții care accesează tratament specializat în Europa, se remarcă că printre cei care au început tratamentul în 2021 cu heroina ca drog principal, 19% au declarat că principalul mod de administrare era prin injectare. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de 38%, raportat în 2013. În contextul României, se observă că în comparație cu alte țări europene, utilizarea drogurilor injectabile este considerabilă, cu peste 60% dintre cei care accesează tratamentul menționând această formă de administrare.
În ceea ce privește heroina, datele disponibile arată o variație semnificativă în prezența acestei substanțe în decesele cauzate de supradoză în țările europene. Austria a înregistrat prezența heroinei în 67% din totalul deceselor cauzate de supradoză, urmată de Italia cu 56%, Irlanda cu 46% în 2017, Polonia cu 44% în 2016 și România cu 43%. Alte șapte țări europene au raportat prezența heroinei într-un procent cuprins între un sfert și o treime din totalul deceselor cauzate de supradoză: Portugalia cu 37%, Slovenia cu 33%, Danemarca cu 36%, Franța cu 33% în 2020, Turcia cu 32%, Spania cu 28% în 2020 și Norvegia cu 23%. În 2021, în nordul Europei, mai puțin de unul din șase decese cauzate de supradoză în Finlanda, Suedia și țările baltice au implicat heroina.
Citiți și Un nou tip de pastilă a apărut pe piața drogurilor din România
În final, datele din 2021 arată că în România s-au înregistrat în total 30 de decese cauzate de consumul de droguri de toate vârstele, cu o rată de 2 decese la un milion de locuitori între vârstele de la 15 la 64 de ani. Toate aceste decese au avut loc în cadrul grupului de vârstă de la 15 la 64 de ani. În plus, s-au diagnosticat 48 de cazuri de HIV legate de utilizarea drogurilor injectabile, ceea ce reprezintă o rată de 2,5 cazuri la un milion de locuitori. În timp ce, în paralel, au fost distribuite 341.791 de seringi prin programe specializate în țară. Aceste date subliniază complexitatea și amploarea problemei drogurilor în România, iar necesitatea unor abordări eficiente devine tot mai evidentă în lupta împotriva acestui fenomen.