Mănăstirea Sucevița, situată în satul cu același nume, este un important monument istoric, fiind unul dintre simbolurile arhitecturii religioase din Bucovina.
Amplasată în comuna cu același nume, pe malul pârâului Sucevița, la aproximativ 18 km sud-vest de municipiul Rădăuți, Mănăstirea Sucevița a fost construită în ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, prin contribuția financiară a întregii familii de boieri Movilă, din care Ieremia a fost domnitor al Moldovei între anii 1595-1606. Această mănăstire are un istoric impresionant și în jurul ei plutesc multe legndee, care mai de care mai interesante.
Mănăstirea Sucevița – istoric
Construită între anii 1583-1586, mănăstirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava în 2015.
Mănăstirea este alcătuită din mai multe obiective, printre care se numără Biserica „Învierea Domnului”, Chilii, Paraclisul, Turnurile de nord-est și nord-vest, precum și Zidul de incintă.
Biserica „Învierea Domnului” a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO în 1993, fiind parte din grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei, alături de alte șapte biserici din regiune.
Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită de familia Movilă, care a jucat un rol important în istoria Moldovei.
Monumentul este construit în stilul arhitecturii moldovenești, îmbinând elemente de artă bizantină și gotică, specific epocii lui Ștefan cel Mare.
Incinta mănăstirii este în formă de patrulater, fiind prevăzută cu contraforturi, metereze și turnuri de colț. În interiorul bisericii se găsesc picturi și icoane vechi de mare valoare culturală și religioasă.
Mănăstirea Sucevița este unul dintre cele mai emblematice monumente religioase din nordul Moldovei, încheind suita mănăstirilor ridicate în secolele XV-XVI.
Citiți și VIDEO. Momentul terifiant în care un feribot plin cu turiști este lovit de un val uriaș
Deosebindu-se de alte mănăstiri prin faptul că a fost rezultatul efortului colectiv al familiei Movileștilor, nu al unui singur ctitor, acest lăcaș sfânt își găsește rădăcinile într-o perioadă de transformare religioasă și socială în țara noastră.
Inițiativa construirii mănăstirii se datorează lui Gheorghe Movilă, care, în tinerețe, a ales calea vieții monahale și a devenit ulterior mitropolit al Moldovei. Despre începuturile mănăstirii se află din documente vechi, deși nu există nimic care să precizeze numele ctitorilor sau data exactă a construcției.
Se știe că inițial exista o biserică de lemn, ridicată în secolul al XIV-lea, în jurul căreia s-a organizat o mică comunitate monahală.
Construcția mănăstirii din piatră a avut loc în perioada anilor 1582-1586, când frații Movilă au devenit sfetnici de încredere ai voievodului Petru Șchiopul.
Ieremia Movilă, vornic în divanul lui Șchiopul și ulterior domn al Moldovei, a fost principalul ctitor al ansamblului mănăstiresc. Împreună cu el este reprezentat Teodosie Barbovschi, fratele de călugărie al lui Gheorghe Movilă și ulterior mitropolit al Moldovei.
Legenda Mănăstirii Sucevița
Mănăstirea Suceviţa este înconjurată de o legendă populară fascinantă. Conform poveştii, în vremurile demult apuse, pe locul unde azi se înalţă măreaţa mănăstire, trăiau nişte călugări singuratici în mijlocul codrilor seculari. Aceşti sihastri îşi construiseră o modestă bisericuţă de lemn pentru a se ruga lui Dumnezeu.
Într-o zi, povestea spune că a sosit în acea pădure o tânără femeie cu un car tras de un jug de bivoli. Femeia s-a înfăţişat în faţa obştii de călugări şi a făcut un legământ surprinzător: ea va căra cu carul său piatra şi materialele necesare pentru construcţia unei noi şi impunătoare mănăstiri de piatră. Unicul lucru pe care l-a cerut a fost ca, după moarte, să fie înmormântată în noua biserică pe care o va clădi cu braţele sale.
Citiți mai multe pe stirileprotv.ro