Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău, primul muzeu literar din România, se va redeschide vineri, 15 decembrie, urmând să aibă loc o serie de evenimente culturale, informează Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi, marţi, printr-un comunicat de presă.
Vizitatorii vor avea acces gratuit începând de vineri, 15 decembrie, în intervalul orar 12,00 – 17,00 şi sâmbătă şi duminică în intervalul 10,00 – 17,00.
‘De asemenea, publicul este invitat să ia parte la tradiţionalul program ‘Colindători la Bojdeucă’. Pe scena din amfiteatrul Bojdeucii vor evolua: ansamblul folcloric ‘Baştină’ din Făleşti, Republica Moldova; ansamblul folcloric ‘Flori de sânziene’ din Scânteia, judeţul Iaşi; artiştii Maria Iosep şi Paul Sobolevschi într-un dialog al generaţiilor şi grupul de colindători de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi. Totodată, pe parcursul dimineţii de vineri, Biblioteca Judeţeană ‘Gh. Asachi’ Iaşi va lansa vizitatorilor provocarea unui concurs dedicat lui Creangă, cu întrebări legate de viaţa şi opera celui mai mare povestitor al românilor’, precizează sursa citată.
Sâmbătă, 16 decembrie 2023, publicul este invitat la spectacole susţinute de ‘Pluguşorul cu felinar’ de la Tătăruşi, judeţul Iaşi şi de membri ai cluburilor de la Palatul Copiilor Iaşi.
Vor participa şi îndrăgiţii artişti Cezar Popescu şi Valentin Alexiu.
‘Bojdeuca lui Ion Creangă, acum restaurată, rămâne o punte de legătură cu trecutul nostru literar şi o pledoarie pentru conservarea autenticităţii. Eforturile depuse în cadrul procesului de restaurare au fost orientate spre a păstra valoarea memorială şi literară a acestui loc deosebit, fără a-i altera istoria. Restaurarea Bojdeucii din Ţicău face parte din proiectul ‘Călător pe Meridiane Culturale’, implementat de Consiliul Judeţean Iaşi, alături de Consiliul Raional Făleşti şi Primăria Oraşului Făleşti, în calitate de parteneri’, se afirmă în comunicatul CJ Iaşi.
Citiți și Bojdeuca lui Ion Creanga intră din nou în circuitul turistic începând de luna viitoare
Valoarea totală decontată pentru întregul proiect a ajuns la suma de 3,065,112.64 fără TVA pentru totalitatea lucrărilor efectuate din alocarea bugetară obţinută de către Consiliul Judeţean Iaşi în cadrul acestui proiect transfrontalier. În cadrul proiectului au fost incluse refacerea amfiteatrului, un important spaţiu educaţional, şi a circulaţiilor pietonale, reamenajarea spaţiului verde şi refacerea sistemului de iluminat, lucrări de stabilizare a versantului şi de punere în siguranţă a Bojdeucii, ce au costat 1.468.186,35 lei fără TVA.
Potrivit CJ Iaşi, valoarea lucrărilor decontate pentru reabilitarea bojdeucii a fost de 699.460,78 lei fără TVA. La acestea se adaugă lucrările de reabilitare şi modernizare a clădirii anexă, construită în 1989, care va fi transformată în bibliotecă şi spaţiu de expoziţii temporare şi evenimente, lucrări ce au ajuns la o valoare de 897.465,51 lei fără TVA.
Mai multe voci au criticat, atât în mediul online, cât şi în spaţiul public, faptul că proiectul reabilitării Bojdeucii din Ţicău nu a păstrat aspectul simplu, ţărănesc, al casei în care a locuit pentru o perioadă scriitorul Ion Creangă şi care l-a găzduit pentru o vreme şi pe poetul Mihai Eminescu
Pe 20 noiembrie, ministrul Culturii a solicitat Corpului de control verificarea legalităţii avizului pentru intervenţia realizată la Bojdeuca scriitorului Ion Creangă. De asemenea, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Institutul Naţional pentru Patrimoniu au fost solicitate să se pronunţe asupra calităţii lucrărilor.
De asemenea, reprezentanţii Academiei Române au transmis că vor participa la redeschiderea pentru public a Bojdeucii lui Ion Creangă de la Iaşi numai după ce se vor asigura că au fost luate toate măsurile necesare pentru revenirea acestui monument al Patrimoniului naţional la starea sa autentică. Pe 23 noiembrie, conducerea Academiei Române a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, în care îi cerea să întreprindă tot ce se poate pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău să revină ‘la autenticul său’ şi să rămână un simbol identitar românesc, ‘un reper distinct al spiritului locului’ şi, deopotrivă, o atracţie culturală deosebită.