Riscul de spitalizare al băieţilor sănătoşi din cauza unui efect advers rar al vaccinului anti-Covid-19 Pfizer ar putea fi mai mare decât riscul de spitalizare din cauza bolii în sine, susţin mai mulţi cercetători americani, citaţi de publicaţia The Guardian.
Cercetătorii au analizat date medicale pe o perioadă de patru luni care sugerează că este de patru până la şase ori mai probabil ca băieţii cu vârste între 12 şi 15 ani, fără comorbidităţi, să fie diagnosticaţi cu miocardită, o afecţiune care cauzează inflamarea inimii, cauzată de vaccin decât să fie spitalizaţi cu Covid-19.
Majoritatea copiilor care au avut acest efect advers rar au avut simptome în primele zile după a doua doză de vaccin Pfizer. Aproximativ 86% dintre băieţii afectaţi au avut nevoie de îngrijiri medicale la spital, spun autorii.
Pentru realizarea studiului (care încă nu a fost evaluat colegial), cercetătorii au analizat reacţiile adverse la vaccinurile anti-Covid-19 în copiii din Statele Unite cu vârste între 12 şi 17 ani, în primele şase luni ale anului 2021. Ei au estimat că rata de miocardită după două doze cu vaccinul Pfizer este după cum urmează:
- 162.2 de cazuri la un milion pentru băieţi sănătoşi, cu vârste între 12 şi 15 ani
- 94 de cazuri la un milion pentru băieţi sănătoşi, cu vârste între 16 şi 17 ani
- 13.4 cazuri la un milion pentru fete sănătoase, cu vârste între 12 şi 15 ani
- 13 cazuri la un milion pentru fete sănătoase, cu vârste între 16 şi 17 ani
Conform ratei de infectare din prezent din SUA, şansa unui adolescent sănătos de a ajunge la spital cu Covid în următoarele patru luni este de 44 la un milion, spun cercetătorii.
Nu este clar cât de demne de încredere sunt aceste date şi dacă cifrele sunt similare şi în alte ţări. Reacţiile adverse ale vaccinului sunt raportate diferit în fiecare ţară. În plus, nu toate ţările administrează a doua doză la acelaşi interval.
De exemplu, în Marea Britanie, autorităţile susţin că miocardita apare la şase dintr-un milion de vaccinări cu Pfizer. De asemenea, până acum, tot în Marea Britanie, puţini adolescenţi au fost spitalizaţi cu Covid-19 şi tot la fel de puţini par a fi la risc de efecte adverse pe termen lung ale bolii.
Majoritatea covârşitoare a cazurilor de miocardită apar după a doua doză de vaccin, deci administrarea unei singure doze ar putea proteja copiii şi reduce riscul efectului advers.
„Deşi miocardita după vaccinare este excepţional de rară, am putea să schimbăm prima sau a doua doză sau să combinăm vaccinuri diferite pentru a evita riscul, odată ce înţelegem fiziologia mai bine. Dintr-o perspectivă medicală, imunizarea copiilor nu este o urgenţă, deşi dacă şcolile nu pot menţine educaţia tot timpul pentru marea majoritate, echilibrul s-ar putea schimba. Dacă la doi dintre copiii mei adolescenţi li se oferă vaccinul, soţia mea şi cu mine nu vom avea nicio problemă în a le permite să facă vaccinul”, a spus profesorul de imunologie pediatrică şi de boli infecţioase la Universitate din Southampton, Saul Faust, care nu a participat la cercetare.
Profesorul Saul Faust a mai spus că rezultatele par a justifica abordarea precaută în legătură cu vaccinarea adolescenţilor a Comitetul mixt pentru vaccinare şi imunizare, organismul consultativ de experţi privind vaccinarea în Marea Britanie.
Comitetul nu a recomandat vaccinarea adolescenţilor sănătoşi, dar oficialii britanici vor lua o decizie finală în acest sens săptămâna viitoare. Totuşi, adolescenţii din Marea Britanie care sunt vulnerabili la boală sau care locuiesc cu o persoană vulnerabilă pot fi vaccinaţi.
Un membru al comitetului, profesorul Adam Finn, a declarat că „susţine sfatul comitetului de a nu vaccina adolescenţii sănătoşi în acest moment, având în vedere nesiguranţa actuală, căci este un risc mic, dar plauzibil ca daunele rare ar putea fi mai semnificative decât beneficiile modeste”.
SURSA: G4MEDIA