Sfinții Constantin și Elena, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, este celebrată anual de peste 1,75 milioane de români. Află ce obiceiuri și superstiții se respectă de Constantin și Elena și ce este interzis să faci în această zi.
Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena, considerați protectori ai credinței creștine și slăviți „întocmai cu Apostolii”. În această zi, peste 1,75 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Descoperă cele mai cunoscute obiceiuri și superstiții legate de Constantin și Elena.
În România, în ziua Sfinților Constantin și Elena, există diverse obiceiuri și superstiții. Se spune că cei care lucrează pământul în această zi vor atrage o invazie de păsări dăunătoare. Din acest motiv, nu se lucrează în ogoare, nu se folosește sapa, iar ierburile nu se plivesc. Se crede că păsările își învață puii să zboare în această zi.
Sărbătoarea este cunoscută și ca „Constantin Graur” sau „Constantinul Puilor”, fiind considerată o sărbătoare a păsărilor de pădure. În această zi oamenii se odihnesc de la muncile câmpului, pentru a proteja recoltele de atacul păsărilor. Tot acum se decide cine va fi baciul și cum se vor organiza stânele și pășunatul. Femeile obișnuiesc să tămâieze și să stropească cu agheasmă pentru a alunga spiritele rele și necurate.
Pentru a îndepărta forțele malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, iar oile sunt trecute prin foc pentru a fi protejate de rele. Se mai folosește și „Sperietoarea vrăjitoarelor”, unde membrii familiei bat în vase cu linguri de lemn, strigând pentru a speria vrăjitoarele care ar putea fura sporul laptelui.