Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți în fiecare an pe 21 mai. Peste 1,8 milioane de români cu nume Constantin, Elena, Ileana sau alte variante își sărătoresc onomastica în această zi.
Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi ”întocmai cu apostolii”.
Când se sărbătoresc Sfinții Constantin și Elena
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți anual pe 21 mai, atât de creștinii ortodocși, cât și de catolici. Este o sărbătoare importantă, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox.
Cine au fost Sfinții Constantin și Elena
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut de către ortodocși și catolici cu numele de Constantin I sau Constantin cel Mare s-a născut în aul 274.
Constantin cel Mare a fost împărat între anii 306-337 și după ce i-a înfrânt pe împărații Maxentiu și pe Liciniu a devenit conducător al Imperiului Roman.
Conform unei legende, în toamna anului 312, în timp ce Constantin cel Mare se lupta cu Maxentiu, a văzut pe cer o cruce strălucitoare pe care scria “in hoc signo vinces” (n.r. “prin acest semn vei birui”).
În aceea noapte, Iisus Hristos i-a apărut în vis și i-a cerut să pună semnul crucii pe steagurile soldaților pentru a le oferi protecție în timpul bătăliei.
Împăratul Constantin a murit în 337, însă a rămas în memoria ortodocșilor ca fiind unul dintre liderii romani care au sprijinit creștinismul în aceea perioadă și primul care a legalizat religia în Imperiul Roman.
Flavia Iulia Helena, mama împăratului Constantin cel Mare, s-a născut în 248. Pe când avea 16 ani s-a căsătort cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar in 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).
Soția generalului Constantinuius Chlorus era cunoscută ca o femeie credincioasă care respecta cu strictețe practicile bisericești.
De asemenea, după ce fiul său a devenit împărat, Elena a introdus prima data conceptul de pelerinaj în Palestina și, potrivit tradiției creștine, ea a găsit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos și moaștele celor trei magi.
Conform tradiției, împărăteaasa Elena a văzut niște oameni ce duceau un mort pe o colină unde se aflau trei cruci. Oamenii trebuiau să apropie mortul de fiecare cruce în parte, iar în momentul în care l-au atins de ultima cruce, acesta a înviat. Astfel a fost descoperită crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit.
Despre Împărații Constantin și Elena, arhimandritul Ilie Cleopa spunea că prin ei a adus Dumnezeu libertate religioasă în lume, a slăbit păgânismul şi idolatria şi a întărit Biserica şi credinţa creştină pe pământ.
Obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una extrem de importantă în calendarul ortodox, iar românii au o serie de obiceiuri și superstiții legate de această zi.
Astfel, în această zi nu se lucrează pământul și nu se taie iarba.
În mai multe zone, se spune că în această zi păsările își învață puii să zboare, deoarece în calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este sărbătoarea păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
Potrivit tradiției populare, dacă oamenii nu lucrează terenurile în ziua Sfinților Constantin și Elena, semințele de pe ogoare sunt protejate de păsări.
Tot în această zi, femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă prin casă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
În tradiția populară, ziua Sfinților Constantin și Elena este strâns legată de bujori, flori care înfloresc preponderent în această perioadă. Pornind de la această tradiție, se spune că este bine ca unul dintre membrii familiei să ducă la biserică pe 21 mai, trei bujori îmbobociți, flori de tămâiță, ducliuri făcute în casă și pâine.
Pentru a alunga forțele malefice, țăranii aprind un foc și stau în jurul lui. Prin acest foc trebuie să treacă și oile, pentru a fi ferite de cele rele cât timp vor fi la stână.
Ce nu e bine să faci în ziua de Constantin și Elena
Pentru ziua de 21 mai, când sunt sărbătoriţi Sfinţii Constantin şi Elena, există o serie de obiceiuri şi superstiţii care fac referire la vară ce urmează să-şi facă apariţia:
– mulţi agricultori nu lucrează de Sfinţii Constantin şi Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului; în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei, deoarece, în popor, se vorbeşte că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
– podgorenii respecta ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
– ziua de 21 mai (Sfinţii Constantin şi Elena) este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului;
– femeile, pentru a alunga duhurile rele şi necurate, tămâie şi stropesc cu aghiasma; pentru a se apăra de forţe malefice, ţăranii aprind un foc mare şi stau în jurul lui, prin acest foc obişnuiesc să treacă şi oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stana.
Rugăciune către Sfinții Constantin și Elena
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!
Acatistul sfinților împărați Constantin și Elena
Troparul Sfinţilor Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena, glasul al 8-lea:
Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l, şi ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus-o. Pe care păzeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.
Condacul 1
Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut şi biruinţa semnului Domnului bine ţi-a descoperit, cu care întrarmându-te pe toţi vrăjmaşii i-ai biruit, acum şi nouă, celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor!
Icosul 1
Ca un înger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, că este Dumnezeu şi Fiul lui Dumnezeu cel adevărat; pentru aceasta cântăm ţie acestea:
Bucură-te, al creştinilor numit de noi tată;
Bucură-te, că singur Domnul Iisus în vis ţie S-a arătat;
Bucură-te, căci cu semnul Sfintei Cruci te-a înarmat;
Bucură-te, că pe Maxenţie, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucură-te, că în Roma cu mare alai ai intrat;
Bucură-te, că romanii cu bucurie împărat al lor te-au pus;
Bucură-te, că în cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatră în mijlocul Romei ai pus;
Bucură-te, că pe Sfânta Cruce ai scris: „Iisus Hristos NIKA”, adică, cu acest semn, vei birui;
Bucură-te, că prin puterea Crucii lui Hristos pe toţi vrăjmaşii tăi i-ai biruit;
Bucură-te, căci cu ştirea şi voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai îmbolnăvit;
Bucură-te, că ţie sfinţii mai-marii apostolilor ţi s-au arătat;
Bucură-te, că prin învăţătura Sfântului Ierarh Silvestru cu toată inima ai crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!
sursa: doxologia.ro
Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena
Aproximativ 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica pe 21 mai, de sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena.
De Sfinții Constantin și Elenă se serbează cei ce poartă numele de: Constantin, Costel, Costică, Costin, Costinel, Costache, Costi, Costea, Costeluș, Constantin, Constanțiu, și Costelică.
Din partea femeilor, se serbează cele ce poartă numele de: Elena, Ileana Lenuţa, Constanţa, Constantina, Ilinca, Costina, Tanţa, Nuţa, Leana, Costinela, Nuţi, Ilenuţa, Tănţica , Ela, Ilina, Lena, Nuţica, Leanca 383, Eli – 203, 182, Tanţi , Leni Ilenu şi Ilenuş.
Cu ocazia sărbătorii Sfințiilor Constantin și Elena, oamenii își sună membrii familiei sau apropiații și le transmit urări de bine. Vezi câteva variante de mesaje pe care le poți transmite sărbătoriților.
Mesaje de Sfinții Constantin și Elena
„Fie ca Sfântul Constantin al cărui nume îl porţi să-şi coboare ochii asupra ta şi să îţi dăruiasca fericirea dorită şi liniştea interioară.”
„La mulţi ani, Constantin, şi mult noroc în această zi specială. Îţi dorim să ţi se indeplinească toate dorinţele.
„La Mulţi Ani! Fie ca Sfântul Constantin al cărui nume îl porţi să-şi coboare ochii asupra ta şi să îţi dăruiasca fericirea dorită şi liniştea interioară.”
„Sfântul căruia îi purtaţi numele să vă ocrotească în fiecare zi, să vă aducă liniste şi pace şi să nu lase ca speranţa să se stingă din sufletul dumneavoastră. La mulţi ani cu împliniri şi momente frumoase în viitor!”.
(Sursa: StirilePROTV)