Guvernul lui Orbán consideră „inacceptabilă” solicitarea procurorului CPI de a emite un mandat de arestare împotriva șefului Guvernului israelian.
Autoritățile ungare nu ar aplica ordinul de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI) împotriva prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, deoarece Ungaria nu a inclus încă statutul corespunzător în legislația sa.
Acest lucru a fost informa presei din Budapesta de către ministrul ungar de Interne, Gergely Gulyás, explicând motivele pentru care Netanyahu, un aliat apropiat al prim-ministrului ungar, ultranaționalistul Viktor Orbán, nu trebuie să se teamă de arestare dacă vizitează Ungaria. „Ungaria a ratificat statutul (CPI), dar nu a fost implementat ca parte a dreptului ungar, așa că nu se poate aplica niciuna dintre măsurile sale”, a spus Gulyás.
Ministrul a reiterat poziția Guvernului său, manifestată deja de Orbán, de a considera „inacceptabilă” solicitarea procurorului CPI de a emite un mandat de arestare împotriva șefului Guvernului israelian. Pentru Budapesta, este o decizie politică și nu juridică, care „discreditează Curtea Penală Internațională”, a subliniat el.
Procurorul general al CPI, Karim Khan, a cerut luni emiterea de mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului său de Apărare, Yoav Gallant, precum și împotriva liderilor grupului islamist palestinian Hamas pentru presupuse crime de război. Decizia procurorului a fost anunțată în momentul în care numărul morților din Fâșia Gaza a depășit 35.500, iar armata israeliană își intensifică ofensiva în enclava palestiniană după mai bine de șapte luni de război.
Conflictul a izbucnit după atacul comis la 7 octombrie 2023 de către Hamas împotriva teritoriului Israelului, în care au murit aproximativ 1.200 de persoane și aproximativ două sute au fost răpite. Situația din Gaza a determinat CPI să intervină, deși poziția Ungariei pune sub semnul întrebării capacitatea Curții de a-și impune deciziile în unele țări.