Pe baza sondajelor făcute de Eurostat, 13% dintre cetățenii UE au continuat să lucreze în primele 6 luni după pensionare.
Printre cei care au continuat să lucreze, aproximativ jumătate au continuat la același job, cealaltă jumătate lucrând în altă parte cu contract part-time sau full-time, scrie hotnews.ro.
Cea mai mare pondere a persoanelor care au continuat să lucreze s-au înregistrat în țările baltice, Estonia (54,9%), Letonia (44,2%) și Lituania (43,7%), în timp ce cea mai mică pondere s-au înregistrat în România (1,7%), Grecia (4,2%) și Spania (4,9%).
Vedeți și Risc de pene de curent „pe scară largă” în România
Principalele motive pentru care oamenii au continuat să lucreze după ce s-au pensionat au fost faptul că le-a plăcut să muncească și să fie productivi (declarat de 36,3% dintre oameni) sau au făcut acest lucru din cauza necesității financiare (28,6%).
Dorința de a se menține integrat social (11,2%) și atractivitatea financiară a muncii (9,1%) au fost, de asemenea, menționate drept motive pentru a continua să lucreze. O proporție mai mică, 3,5%, a continuat să lucreze deoarece partenerul lor nu se pensionase.
Le place să muncească sau au nevoie de bani
Danemarca (61,0%), Țările de Jos (59,6%) și Italia (51,7%) au avut cea mai mare proporție de oameni care au continuat să lucreze pentru că le-a plăcut.
Pe de altă parte, necesitatea financiară a fost principalul motiv pentru a continua să lucreze în Cipru (68,6%), România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), în timp ce Suedia (9,4%), Cehia (12,4%) și Luxemburg (14,4%) a înregistrat cea mai mică pondere.
În România, au continuat să lucreze în următoarele 6 luni de la încasarea primei pensii circa 20.600 de pensionari, iar alți peste 25.000 de pensionari s-au reangajat part-time. Întrebați care a fost principalul motiv pentru care au continuat să lucreze, peste jumătate (54,3%) din pensionarii care au continuat să lucreze ȋn primele 6 luni de la încasarea primei pensii au spus că au nevoie de un venit suplimentar. Un alt motiv semnificativ, menționat de aproape un sfert dintre respondenți (23,7%) este acela de a se simți util.
Bărbații invocă mai des nevoile financiare, iar femeile dorinţa de a rămâne integrate social.Ponderea celor care au indicat ca motiv principal nevoi financiare a fost mai mare la bărbaţi și la persoanele din mediul urban. Nevoia de a se simți util sau dorinţa de a rămâne integrat social au fost mai des menţionate de femei și de persoanele din mediul rural.
Alții se pensionează anticipat
Peste o cincime (21,0%) dintre pensionarii cu nivel scăzut de educaţie s-au pensionat anticipat, faţă de 16,5% dintre cei cu studii medii și 11,2% dintre cei cu studii superioare. După starea civilă, persoanele căsătorite se pensionează cel mai devreme, vârsta medie la ȋncasarea primei pensii ȋn cazul acestora fiind de 59,3 ani. Cel mai târziu se pensionează persoanele necăsătorite, vârsta medie fiind de 60,1 ani. Pentru persoanele divorţate valoarea acestui indicator a fost de 59,4 ani, iar pentru cele văduve de 59,8 ani.
Cea mai mare pondere a celor care și-au amânat pensionarea, obţinând astfel o pensie mai mare, a fost ȋn rândul celor cu studii superioare.
Pensionarii cu studii superioare s-au reangajat după pensionare ȋntr-o proporţie mai mare decât cei cu studii medii sau cu nivel scăzut de educaţie.
Înainte de pensionare, românii lucrează în medie puțin peste 32 de ani, fiind poporul cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale, arată datele Eurostat.
Fii alături de noi pe Facebook