La cea de-a doua aniversare, războiul din Ucraina dezvăluie peste 10.300 de civili morți și distrugeri care necesită peste 450 de miliarde de euro pentru reconstrucție.
De José Luis Pérez
Au trecut doi ani de când Vladimir Putin a ordonat invazia Ucrainei, declanșând un război devastator care persistă, lăsând în urmă peste 10.300 de civili morți și distrugeri evaluate la peste 450 de miliarde de euro. Acest conflict, prezentat de Moscova drept o „operațiune militară specială”, pare departe de a se fi încheiat, iar umbrele viitorului amenință regiunea.
Principalii conducători militari ai țărilor implicate în conflict nu au dezvăluit încă cifre oficiale privind pierderile în armatele lor. Cu toate acestea, estimările indică faptul că Ucraina estimează că în jur de 300.000 de soldați ruși au pierit, în timp ce New York Times, un ziar american, estimează că aproximativ 70.000 de soldați ucraineni au fost uciși.
În primele luni, atacurile rusești în Ucraina au provocat haos, cu peste 4.200 de civili uciși în doar prima lună. Cu toate că numărul deceselor a înregistrat o scădere ulterioară, acestea rămân îngrijorătoare, depășind în continuare cifra de 100 de victime lunar.
Majoritatea victimelor civile au căzut pradă rachetelor sau minelor răspândite de forțele armate ruse, transformând Ucraina în unul dintre țările grav afectate de atacuri aeriene. Gravitatea situației a condus la implicarea aliaților în susținerea eforturilor ucrainene, furnizând capacități militare și resurse pentru deminare, o sarcină de proporții monumentale.
Deși trupele rusești au avansat inițial, confruntările s-au restrâns în cea mai mare parte la extremitatea estică, datorită progreselor înregistrate de armata ucraineană. Cu toate acestea, forțele aeriene rusești continuă să reprezinte o amenințare constantă.
Atacurile aeriene rusești au generat distrugeri atât de ample încât se estimează că procesul de reconstrucție va implica o investiție de 452 de miliarde de euro în următorul deceniu, conform evaluărilor agențiilor internaționale.
Conform Evaluării Rapide a Daunelor și Necesităților (ERDN3), aproximativ 10% din parcul locativ al Ucrainei a suferit deteriorări până în luna decembrie, generând astfel strămutarea a 3,7 milioane de persoane. Răspunsul umanitar la nivel internațional se confruntă cu provocări financiare, punând în pericol capacitatea de a satisface nevoile existente.
Invazia a făcut ca peste șase milioane de persoane să caute refugiu în Europa și în alte părți ale lumii. Germania, Polonia, Regatul Unit și Spania sunt destinații importante.
Peste jumătate dintre cei aproximativ 14,6 milioane de cetățeni rămași în Ucraina se confruntă cu nevoi de bază nesatisfăcute, conform ONU. OCHA caută să strângă aproximativ 3,1 miliarde de dolari în fonduri umanitare, însă doar zece la sută dintre acestea au fost finanțate până în prezent.
În 2023, ONU a consemnat o diminuare a sumelor colectate, înregistrând aproximativ 2,7 miliarde de dolari, cu mai puțin de 69% față de ținta inițială. Statele Unite s-au evidențiat ca principal donator, cu o contribuție de peste un miliard de dolari, urmate de Uniunea Europeană.
Atacurile rusești au avariat peste 340 de situri culturale și religioase, regiunea Donețk fiind cea mai afectată. În plus, au fost afectate aproximativ 3.800 de instituții de învățământ și 1.600 de centre de sănătate.
Războiul a adus mii de ucraineni în România, unde societatea civilă și guvernul au oferit sprijin. La doi ani de la ocupație, guvernul român elaborează o legislație privind asistența medicală în conflicte armate, subliniind necesitatea formării și alocării de resurse medicale. În paralel, se discută posibilitatea unui parteneriat cu Rheinmetall pentru înființarea unei fabrici de praf de pușcă, finanțată din fonduri europene. Absența legislației în acest domeniu este considerată o vulnerabilitate semnificativă, iar noile măsuri propuse vizează consolidarea capacității de răspuns în situații de urgență și gestionarea impactului asupra sănătății populației afectate de conflict.