„Modelul românesc” a fost subiectul unor ample studii, devenind un exemplu pentru alte națiuni europene care aspiră să reproducă succesul său în domeniul internetului. Deși persistă unele provocări, rețelele locale de internet au fost fundamentale pentru impulsul unei industrii pe care multe țări își doresc să o imite.
Datele plasează România ca lider în ceea ce privește viteza internetului în Uniunea Europeană, depășind chiar și Statele Unite. Dar cum s-a ajuns aici? A fost vorba despre gestionarea rețelelor de telecomunicații, despre o politică publică a guvernului român sau despre vreo inițiativă a Uniunii Europene? Surprinzător, dezvoltarea celui mai rapid internet din Europa a apărut într-un moment de precaritate în rețelele de telecomunicații în anul 2000, combinat cu nevoia și ingeniozitatea poporului român de a se conecta cu lumea.
România se remarcă ca una dintre țările cu cea mai rapidă conexiune la internet din lume și cea mai rapidă din Uniunea Europeană. În prezent, 96% dintre gospodăriile românești au acces la acoperire FTTP (fibră), mult peste media de 56% în UE, conform datelor Indicelui pentru Economia și Societatea Digitală (DESI) al Comisiei Europene. Spania (91%) și Portugalia (90,8%) urmează în clasament. Țările cu cel mai scăzut acces la fibră sunt Grecia (27,85%), Germania (19,32%) și Belgia (17,16%).
România (23,35%) se află printre primele trei țări europene în ceea ce privește banda largă de cel puțin 1GB în gospodării, după Franța (39,34%) și Ungaria (29,81%). Dacă am compara viteza internetului din orașele lumii, conform datelor de pe netindex.com, orașul București se află pe locul șapte în clasamentul mondial al vitezei de internet, imediat după New York.
Primii ani
Conform lui Jorge Pérez Martínez, de la Școala Tehnică Superioară de Inginerie a Telecomunicațiilor de la Universitatea Politehnică din Madrid (UPM), pentru a ajunge în stadiul actual, România a trebuit inițial să se afle „pe ultimul loc”, deoarece în anul 2000 țara avea o infrastructură telefonică învechită și nu putea susține conexiuni de internet de mare viteză din cauza lipsei de cupru și a condiției precare a acestuia, în special în marile orașe.
Românii au început să găsească soluții inovatoare. În loc să urmeze modelul altor țări care au început cu un operator de stat de telefonie, în România oamenii au început să dezvolte rețele de la zero, bloc cu bloc. Inițial, s-au concentrat pe cablul coaxial pentru televiziunea prin cablu, dar rapid aceste rețele s-au extins și pentru internet. Ele erau locale, folosind stâlpi electrici, felinare și chiar arbori pentru extindere. Motivul pentru care multe companii occidentale aleg să subcontracteze în România este prețul competitiv al pieței. În plus, accesul la o bază largă de utilizatori a fost asigurat în principal datorită accesibilității serviciului.
Extinderea rapidă a avut consecințe ecologice semnificative, așa cum remarcă Pérez Martínez. Cu toate acestea, în prezent există peste 700 de operatori înregistrați în țară, o cifră remarcabilă pentru o populație de mai puțin de 20 de milioane de locuitori.
În ultimii ani, a apărut un interes tot mai mare pentru rețelele comunitare ca alternativă pentru abordarea lipsei de conectivitate, în special în zonele în care telecomunicațiile comerciale convenționale au limitări.
Până în 2025, se estimează că operatorii naționali vor reuși să conecteze între 60% și 70% din populația mondială la internet, însă încă este departe de a atinge universalitatea conectivității până în 2030, un obiectiv stabilit de ONU în Agenda de Dezvoltare Durabilă. Agenția ONU pentru Refugiați susține acest model ca o soluție deosebit de relevantă pentru comunitățile de refugiați. Un studiu realizat în 2018 de Asociația pentru Progresul Comunicațiilor (APC) a analizat 16 inițiative în Sudul Global și a constatat că, pe lângă îmbunătățirea accesibilității, aceste rețele comunitare au promovat și dezvoltarea economică locală și împuternicirea comunităților.
Tehnologia 5G
În ceea ce privește tehnologia 5G, aceasta se extinde rapid în România. Acoperirea 5G a crescut de la 11,7% în 2021 la 24,9% în 2022. Principalii operatori de pe piața națională, cum ar fi Orange, Vodafone, RCS&RDS Digi și Telekom Mobile, continuă să își extindă serviciile 5G în România, acoperind orașe precum București (cu o acoperire de 100%), Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Oradea, Brașov, Iași, Craiova, Bacău și Sibiu.
Multe dintre aceste investiții au fost posibile datorită politicii de coeziune a UE. Numai în perioada 2014-2020, UE a alocat peste 455 de milioane de euro României pentru proiecte legate de tehnologia informației și telecomunicațiilor. Din această sumă, peste 54 de milioane de euro au fost direcționați direct către proiecte de dezvoltare a bandei largi pentru consumatori. Aceste proiecte au fost gestionate de șapte companii diferite, toate cu sediul în România.
Citiți și Mafia românească există
Datorită rezultatelor obținute în ultimii ani, în perioada financiară a UE 2021-2027, România nu va folosi mulți bani europeni pentru a-și îmbunătăți și mai mult conectivitatea. Cu toate acestea, se prevede că se vor aloca peste 1,16 miliarde de euro pentru „Exploatarea digitalizării”: aceste proiecte, bazate pe infrastructura digitală excelentă a României, vor încerca să ajute întreprinderile și administrația publică să ofere servicii mai bune și mai competitive.