Pe măsură ce România se apropie de aderarea la Schengen la 31 martie, se confruntă cu provocări critice la frontiere, cu persistența migranților ilegali și cu un decalaj în ceea ce privește acoperirea aeroporturilor de către Ministerul Afacerilor Externe. Descoperiți obstacolele pe care țara trebuie să le depășească pentru implementarea frontierelor deschise.
De José Luis Pérez
România se pregătește să adere la spațiul Schengen și a intensificat eforturile pentru a intra în acest acord de liberă circulație. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit pe 11 martie, prin videoconferință, cu administratorii de aeroporturi pentru a coordona eliminarea controalelor la frontierele aeriene la 31 martie 2024. Dat fiind că administrarea aeroporturilor nu se află în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), eforturile s-au concentrat asupra pregătirilor pentru eliminarea controalelor la frontiera aeriană. În cadrul întâlnirii, s-a subliniat importanța respectării standardelor Schengen și a separării fluxurilor de pasageri, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului (HG) nr. 791/2009.
Dincolo de graniță, în Bulgaria, pe aeroportul din Sofia sunt în curs de implementare carduri de îmbarcare inteligente. Se așteaptă ca această modernizare să eficientizeze procesele și să aducă beneficii călătorilor cu ședere îndelungată. Dispozitivele sunt capabile să proceseze 10-12 cărți de îmbarcare pe minut. Până la sfârșitul anului, se preconizează extinderea sistemului la înregistrarea bagajelor. Modernizarea reflectă eforturile Bulgariei de a îmbunătăți experiența de călătorie și de a se adapta la standardele Schengen.
În țara noastră, ministrul Cătălin Predoiu a subliniat colaborarea eficientă cu instituții europene precum Frontex, Europol și altele, precum și cu ministerele de interne austriac și bulgar. Acest lucru devine crucial, deoarece noul regulament nu va afecta doar călătorii obișnuite, ci și pe cei care intră ilegal, traficul de droguri și crima organizată.
Mai ales având în vedere că România nu a fost grav afectată de criza migrației din 2015, când zeci de mii de persoane au plecat direct din Serbia spre Ungaria și nu numai. Cu toate acestea, frontiera este considerată mai ușor de negociat decât punctele de intrare în Croația, care are reputația de a avea politici stricte, și Ungaria, care a construit un gard de sârmă ghimpată ca mijloc de descurajare în 2015.
Situația din țările vecine este asemănătoare. De fapt, AFP a publicat o conversație cu un grup de imigranți ilegali, care au afirmat: „Dacă aș avea 5.000 sau 6.000 de euro, aș plăti (un traficant) pentru a merge direct din Serbia în Ungaria”, a declarat un sirian în vârstă de 30 de ani, care a preferat să nu fie numit. Cu toate acestea, norocul lor nu a fost cel mai bun, deoarece, pe lângă încălcările de frontieră, ei se confruntă adesea cu violențe ale poliției în țări precum Ungaria și Croația, care sunt acuzate de cele mai multe ori de violențe și încălcări ale dreptului internațional. Nici polițiștii români nu scapă. „Poliția română mi-a rupt piciorul de două ori și o dată mâna”, a declarat pentru AFP un migrant sirian care a pretins că este avocat în țara sa de origine.
Această problemă persistă și în prezent, conform statisticilor privind expulzările din 2023. La 16 ianuarie, biroul de relații publice al autorității pentru imigrație din România a dezvăluit că migranții din Bangladesh au constituit cel mai mare număr de persoane expulzate în 2023, cu 397 de indivizi trimiși înapoi în Dhaka, capitala Bangladeshului. Pe locul al doilea în clasament s-au situat pakistanezii, cu un total de 154 de cetățeni returnați la Islamabad. Cetățenii nepalezi s-au poziționat pe locul al treilea, cu 123 de persoane trimise înapoi la Kathmandu.
De asemenea, printre expulzările suplimentare din 2023 s-au numărat 104 persoane din Sri Lanka, 88 din India, 58 din Republica Moldova, 52 din Egipt, 39 din Maroc, 32 din Vietnam și trei din Siria, conform informațiilor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări al României. Alți deportați provin din diverse țări.
Autoritățile române au emis notificări legale pentru migranții aflați în situație neregulamentară, adesea din cauza încercărilor ilegale de a intra în Ungaria, îndemnându-i să se întoarcă în țările de origine. În caz de nerespectare, forțele de ordine românești execută ordinele de deportare. Multe dintre persoanele în cauză au intrat inițial în România cu vize de muncă valabile.
Ca urmare a expulzării, conform Codului de Procedură Revizuit privind Drepturile Străinilor în România, persoanele întoarse cu forța se confruntă cu o interdicție de cinci ani de a intra în statele membre ale UE, în Spațiul Economic European și în Confederația Elvețiană. Odată cu intrarea în vigoare parțială a noului spațiu Schengen la 31 martie, orice migrant fără documente găsit în țară este supus detenției și unei posibile expulzări, chiar și după implementarea noului spațiu Schengen.
În contextul istoriei recente, România și Bulgaria se vor confrunta cu provocări suplimentare în cadrul Dublin III, un regulament UE care stabilește regulile pentru determinarea țării care trebuie să examineze o cerere de azil, atunci când gestionează situația migranților care solicită azil în alte țări ale UE. Punerea în aplicare eficientă a acestui regulament va necesita coordonare, controale eficiente la frontiere și un răspuns umanitar pentru a asigura o tranziție de succes. În plus, având în vedere situația specifică a războiului dintre Ucraina și Rusia, intrarea în vigoare a spațiului Schengen ridică provocări deosebite, mai ales având în vedere sosirea a mii de ucraineni nedocumentați în România în prima jumătate a anului 2022. În acest context, punerea în aplicare a Regulamentului Dublin III devine crucială pentru a asigura o distribuire echitabilă a responsabilităților între statele membre, consolidarea controalelor la frontiere și alocarea de resurse adecvate pentru a procesa eficient cererile de azil. Cooperarea strânsă cu UE va fi esențială pentru a aborda posibilele tensiuni politice și pentru a dezvolta un răspuns umanitar coordonat.
Premierul român Marcel Ciolacu a anunțat că România va adera la spațiul Schengen pe cale terestră în cursul acestui an. Declarația contrastează cu lipsa unui orizont de timp clar pentru anularea veto-ului României și Bulgariei privind aderarea la Schengen pe cale terestră, potrivit ministrului austriac de externe, Gerhard Kraner. Ciolacu a afirmat cu încredere că, pe lângă aderarea pe cale aeriană și maritimă peste o lună, România își garantează aderarea la spațiul de liberă circulație pe cale terestră până la sfârșitul anului.
Citiți și Urși și lupi în România: între conservarea tradițiilor și controversa vânătorii selective
Odată cu aderarea la spațiul Schengen, România se pregătește să gestioneze provocările și schimbările iminente în materie de controale la frontieră și migrație. Această integrare reprezintă o etapă semnificativă, iar adaptabilitatea și coordonarea eficientă vor fi cheia succesului în această nouă fază a parcursului european al țării.
