De José Luis Pérez.
Într-o schimbare remarcabilă în dinamica migrației, România a trecut de la statutul de exportator de migranți la cel de destinație atractivă pentru lucrătorii internaționali. Această schimbare semnificativă a transformat povestea migrației în România, marcând o tranziție cheie în ultimii ani.
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări al României (IGI), la data octombrie 2023, au fost acordate 80.375 de permise de muncă/deplasare, iar alte 9.748 de cereri pentru anul 2024 erau încă în curs de procesare.
Recunoscuți din punct de vedere istoric ca fiind cei mai numeroși migranți din Europa, românii au reprezentat aproape o treime din totalul migranților europeni în 2022, conform datelor Eurostat. Într-o asemenea măsură încât, într-un studiu, Universitatea Autonomă din Barcelona a evidențiat că, în rândul nașterilor din Spania, se remarcă cei născuți din părinți români.
Transformările economice și politice recente au dus la o schimbare a acestei dinamici.
Din 2012, populația românească a scăzut treptat în Spania. Potrivit datelor INE spaniol, au rămas puțin peste jumătate de milion (556.204 în special) de români: adică sunt cu 277.560 mai puțini cu un deceniu mai târziu.
În ultimii zece ani, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în România a crescut de la 4.260 de euro la 8.830 de euro – s-a dublat –, în timp ce în Spania a crescut foarte puțin (de la 21.460 de euro la 22.350 de euro).
În plus, necesitatea de a respecta cotele de lucrători din UE pentru a accesa fonduri a determinat România să faciliteze intrarea migranților prin intermediul vizelor de muncă.
Citiți și Numărul românilor care își caută vacanțe în străinătate este în creștere
Această schimbare în dinamica migrației a transformat România într-o destinație preferată de companiile internaționale și de migranții care caută oportunități de angajare. Au trecut vremurile în care România era un simplu punct de escală pe ruta către alte țări ale UE; migranții aleg acum să rămână și să contribuie la creșterea economică a țării.
În 2022, românii reprezentau aproape un sfert din totalul cetățenilor europeni migranți, depășindu-i pe polonezi și italieni, potrivit datelor Eurostat și The Economist. Acesta subliniază că aproximativ 14 milioane de europeni locuiau într-un alt stat membru, românii remarcându-se ca fiind cea mai importantă populație migrantă.
România a cunoscut o creștere economică remarcabilă de 4,7% în 2021, iar rata șomajului se situează la un nivel favorabil de 6,4%, sub media europeană, potrivit INE Spania.
Acest succes economic a adus și provocări, cum ar fi scăderea ratei natalității și emigrarea, reducând populația cu 4,2 milioane de locuitori în ultimele două decenii. Acest lucru a dus la o lipsă de forță de muncă, în special în sectoare precum construcțiile.
În timp ce sectoarele hotelurilor, barurilor și restaurantelor sunt în căutare de angajați, se remarcă sectorul construcțiilor, care are nevoie de cel puțin 100.000 de noi lucrători până la sfârșitul anului 2024, stimulat de fondurile UE în urma pandemiei.
Cu toate acestea, angajatorii se plâng de birocrația guvernamentală în ceea ce privește recrutarea forței de muncă străine și de saturația agențiilor, ceea ce îi determină pe o parte din forța de muncă străină să migreze în alte țări.
În ciuda provocărilor, se preconizează că România va fi cea mai mare economie din sud-estul Europei, iar PIB-ul pe cap de locuitor va atinge media UE în jurul anului 2030.
În timp ce mulți români s-au întors, unii intenționează să rămână, iar alții ar putea lua în considerare posibilitatea de a se întoarce odată ce vor ajunge la pensie și vor dispune de resursele necesare.
Aceste date subliniază transformarea României într-un magnet pentru migranți, care nu numai că atrage lucrători din alte națiuni, ci și diminuează prezența comunității românești în țări precum Spania.