România devine un centru important de energie regenerabilă datorită unui mix energetic diversificat ce asigură securitatea energetică a țării. Totuși, drumul este plin de provocări.
În ultimii ani, Europa de Est a cunoscut o creștere semnificativă a utilizării energiei solare, marcând o tranziție importantă către surse de energie regenerabilă în regiune. Această evoluție este deosebit de evidentă în țări precum Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și România, care au investit substanțial în infrastructura și tehnologiile solare.
În acest context, TMK Hydroenergy Power, în parteneriat cu Innovation Norway, a dezvoltat pe lacul de liniștire al hidrocentralei Grebla primul sistem plutitor de energie fotovoltaică din România. Acest proiect marchează un pas semnificativ către sustenabilitate și inovație în domeniul energiei regenerabile, fiind o acțiune de pionierat care contribuie la combaterea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de carbon.
Proiectul se distinge prin utilizarea optimă a resurselor disponibile, ocupând suprafața neutilizată a lacului Grebla și evitând astfel defrișarea terenurilor suplimentare. De asemenea, instalarea panourilor solare plutitoare este simplificată comparativ cu sistemele terestre, reducând costurile și impactul asupra mediului.
Beneficiile acestui proiect nu se limitează doar la producția de energie verde, ci includ și îmbunătățirea calității apei prin reducerea evaporării și a creșterii algelor datorită umbrei oferite de panouri. În plus, este un exemplu elocvent al sinergiei între diferite surse de energie regenerabilă și al angajamentului companiei TMK Hydroenergy Power de a investi în inovație și sustenabilitate.
România: un actor cheie în creșterea energiei solare
România este pe cale să devină un important centru de producție de energie din surse regenerabile, datorită unui mix energetic solid care include hidro, nuclear, gaz natural, solar, eolian, cărbune și biomasă. Acest mix diversificat asigură securitatea energetică a țării, conform lui Cristian Dragomir, PMO/Bidding Manager la WALDEVAR Energy.
În 2023, România a instalat peste 1.000 MW de panouri solare, cu investiții estimate la aproximativ un miliard de euro, susținute semnificativ de Programul „Casa Verde Fotovoltaică”. În 2024, se așteaptă ca țara să adauge încă 2.000 MW de capacitate solară, aproape echivalentul a trei reactoare nucleare de la Cernavodă, ceea ce ar duce capacitatea totală instalată la 4 GW, conform estimărilor lui Stelian Muscalu pentru Agerpres.
Proiecte remarcabile și viitorul sectorului solar în România
Printre proiectele remarcabile, ENGIE Romania a început construcția unui parc fotovoltaic de 37,2 MWp la Ariceștii Rahtivani, Prahova, proiectat să producă 57 GWh anual și să alimenteze 31.000 de gospodării, reducând anual emisiile de CO2 cu 5.056 tone. În plus, CE Oltenia dezvoltă parcuri fotovoltaice în colaborare cu OMV Petrom și Tinmar Energy.
Compania israeliană Nofar Energy a achiziționat în decembrie 2023 cel mai mare parc fotovoltaic din România, cu o capacitate de 255 MW, dezvoltat de Portland Trust în Corbii Mari, Dâmbovița. Acest proiect, odată operațional în 2024, va injecta 362 GWh anual în rețeaua electrică, furnizând energie la aproximativ 160.000 de gospodării și reducând emisiile de carbon cu peste 200.000 de tone.
Photon Energy contribuie, de asemenea, la creșterea solară în România cu un nou parc fotovoltaic la Făget, Timiș, format din 7.280 de panouri fotovoltaice bifaciale și cu o capacitate de 3,9 MW, estimându-se o producție anuală de 5,8 GWh. La Aeroportul Iași va fi construit cel de-al doilea parc fotovoltaic pe o suprafață de cinci hectare.
Eficiența energetică și digitalizarea
Cristian Dragomir, PMO/Bidding Manager la WALDEVAR Energy, a discutat cu energynomics și a subliniat faptul că eficiența energetică nu implică neapărat o reducere a consumului, ci o utilizare mai eficientă a energiei disponibile. Instalarea capacităților de autoconsum, cu sau fără injectare în rețea, se prezintă ca o soluție eficientă. În acest sens, panourile fotovoltaice reprezintă una dintre cele mai simple și economice opțiuni pentru îmbunătățirea eficienței energetice. „În acest context, România ar trebui să se concentreze pe armonizarea consumului cu producția de energie și invers”, a remarcat el.
„Este crucial să subliniem că eficiența energetică înseamnă, în primul rând, un consum eficient de energie, nu neapărat reducerea acestuia. Panoul fotovoltaic este, de departe, cea mai simplă și mai ieftină opțiune pentru eficiența energetică„, a adăugat el.
Echilibrul între producătorii și consumatorii de energie regenerabilă în România este de 1,5 până la 1,6 GW. Această stabilitate, în contextul prețurilor negative istorice, subliniază necesitatea integrării eficienței energetice nu doar în reducerea consumului, ci și în investițiile în producția de energie.
Citiți și La Aeroportul Iași va fi construit cel de-al doilea parc fotovoltaic.
Reforme în politica energetică a UE
Comisia Europeană a adoptat noi reforme energetice pentru a stimula dezvoltarea hidrogenului și a altor gaze decarbonizate, reflectând determinarea Europei de a avansa către o energie curată și sigură. Aceste reforme promovează investițiile în energie curată, oferind prețuri mai mici și mai stabile, esențiale pentru competitivitatea industriei europene pe piața globală. Revizuirea cadrului regulator al energiei electrice și pachetul de decarbonizare a gazului și hidrogenului furnizează UE instrumente suplimentare pentru a-și atinge obiectivele energetice și climatice în cadrul Pactului Verde European.