În urmă cu câteva zile, membrii Parlamentului European au adoptat o rezoluție prin care au cerut Moscovei să restituie aurul României.
Ministerul Afacerilor Externe a convocat la București pe ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, în urma refuzului recent al Rusiei de a returna aurul trimis de România între 1916 și 1917. Această convocare a avut loc la cererea explicită a ministrului de Externe, Luminița Odobescu, care a exprimat profund nemulțumirea României față de modul în care Rusia a abordat această problemă istorică de importanță bilaterală.
Declarațiile ambasadei Rusiei care îndeamnă Bucureștiul să renunțe la ideea recuperării „aurului românesc” au fost criticate în mod deosebit de Ministerul Afacerilor Externe. Astfel de declarații sunt văzute ca distorsionând contextul istoric și destabilizând relațiile bilaterale dintre cele două țări.
Membrii Parlamentului European au emis miercuri o rezoluție prin care cer Moscovei să restituie Bucureștiului „bunurile naționale”, inclusiv rezervele de aur și bunurile culturale transferate în timpul Primului Război Mondial. România susține că a trimis în Rusia 91,5 tone de aur pur, precum și obiecte culturale și arhive cu valoare istorică.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat România că încearcă să-și rezolve problemele economice pe seama Rusiei, denunțând cererea de restituire a tezaurului ca fiind o încercare de a atribui Rusiei datorii „fantome” vechi de un secol. Potrivit ei, aceste presupuse datorii ar depăși de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial.
De-a lungul anilor, unele dintre aceste obiecte de valoare au fost returnate României, însă problema aurului românesc a generat tensiuni persistente între cele două țări. În 2003, Rusia și România au înființat o comisie comună pentru a aborda o serie de probleme, inclusiv situația aurului românesc, dar până în prezent nu s-a ajuns la o soluție satisfăcătoare.