O inițiativă provenită din partea Bisericii Ortodoxe de la Constantinopol caută ca, începând cu anul viitor, creștinii să sărbătorească împreună Paștele, având deja sprijinul pozitiv al Bisericii Catolice. Dacă ar fi stabilită, ar marca sfârșitul a aproximativ 971 de ani de sărbători separate de la Marea Schismă din anul 1054.
Cu ocazia Paștelui Catolic al Învierii, pe 31 martie, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, al Bisericii Ortodoxe de la Constantinopol, a propus ca începând din 2025 să se stabilească o zi comună pentru sărbătorirea Paștelui în toate denominațiile creștine. Acest lucru vine în contextul aniversării a 1.700 de ani de la Primul Sinod de la Niceea din 325. Această întâlnire a avut loc când Bisericile Orientală și Occidentală erau într-o strânsă comuniune.
Potrivit Orthodox Times, patriarhul a subliniat că este regretabil să sărbătorim în mod separat evenimentul unic al învierii Domnului nostru și că una dintre principalele teme discutate la Sinodul de la Niceea a fost găsirea unei date comune pentru sărbătorirea Paștelui.
„Suntem optimiști, deoarece există o bunăvoință și o deschidere din ambele părți”, a adăugat el. În acea predică, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a transmis un mesaj plin de dragoste tuturor creștinilor din întreaga lume care sărbătoresc Sfântul Paște în acea dată și a declarat: „Ne rugăm ca următoarea sărbătoare a Paștelui să nu fie doar o coincidență, ci începutul unei date unificate pentru celebrarea ei atât în creștinismul oriental, cât și în cel occidental”.
În 2015, Papa Francisc a început să exploreze ideea cu o glumă despre lipsa de unitate între creștini, sugerând că ar putea duce la situații amuzante în care unul îi spune celuilalt: „Când a înviat Hristos din morți? Hristosul meu a înviat astăzi, iar al tău săptămâna viitoare”. Totuși, în 2022, s-a întors la subiect, fiind mai serios și exprimând că „Să avem curajul să punem capăt acestei divizări, care uneori ne face să râdem: ‘Când va învia Hristosul tău?’. Mesajul pe care trebuie să-l transmitem este că Hristos este unul singur pentru toți noi”. În acea ocazie, pontiful catolic a subliniat că acest lucru ar fi „un semn al unității realizate între bisericile noastre, o unitate care nu înseamnă nici absorbție, nici fuziune, ci o comuniune frățească bazată pe adevăr și iubire”.
Istoria
Biserica Catolică Română a trecut la calendarul gregorian la sfârșitul secolului al XVI-lea, renunțând la calendarul iulian introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. Calendarul gregorian a devenit o alegere globală datorită exactității sale în stabilirea anilor bisecți, asigurând o concordanță mai bună între date și anotimpuri. Totuși, în Biserica Orientală, calendarul liturgic a rămas bazat pe calendarul iulian pentru mult timp.
În secolul al XX-lea, majoritatea bisericilor ortodoxe au adoptat o versiune modificată a calendarului iulian. Cu toate acestea, unele, cum ar fi patriarhatul de la Moscova, continuă să folosească calendarul iulian tradițional. Acest lucru a dus la sărbătorirea în date diferite a evenimentelor importante, cum ar fi Crăciunul și Paștele, în comparație cu cei care urmează calendarul gregorian. Orice încercare de revizuire a calendarului de către Patriarhul Bartolomeu ar putea fi contestată de Patriarhia Moscovei, care l-a exclus din comuniune în 2018 din cauza disputelor privind Biserica Ortodoxă din Ucraina.
Sfânta Lumină și activitățile religioase din Ierusalim
Dacă Paștele ar fi sărbătorit în aceeași zi la Sfântul Mormânt, ar apărea diverse complicații, în special legate de Minunea Luminii Sfinte, un eveniment considerat sacru pentru creștinii ortodocși. Acest fenomen implică apariția unei lumini divine la Sfântul Mormânt în timpul Vigiliei de Paști. Coordonarea acestui eveniment între diferitele denominații creștine, care în prezent sărbătoresc Paștele în date separate, ar fi o provocare logistică considerabilă.
Pentru început, unificarea Paștelui ar necesita un consens între autoritățile religioase ortodoxe, catolice și alte denominații prezente în Ierusalim. Aceasta ar implica stabilirea unei date specifice pentru sărbătoare, ceea ce ar putea fi complicat din cauza diferențelor teologice și liturgice dintre diferitele biserici.
Odată ce data este stabilită, logistica pentru Minunea Luminii Sfinte ar trebui revizuită și adaptată pentru a se potrivi tuturor denominațiilor. Acest lucru ar implica coordonarea prezenței reprezentanților fiecărei biserici la Sfântul Mormânt, precum și asigurarea că evenimentul se desfășoară în siguranță și ordine pentru toți cei prezenți. În plus, ar fi necesare măsuri suplimentare de securitate și control al mulțimilor din cauza numărului mare de pelerini și turiști care ar putea veni să asiste la minune într-o dată unificată.
Lumina Sfântă în România
În prezent, instituțiile de stat din România, precum Ministerul Afacerilor Externe și alte entități guvernamentale, se ocupă de logistica sosirii și distribuirii Luminii Sfinte din Ierusalim. Acest proces, condus de reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele Teofil Anăstăsoaie, implică coordonarea cu autoritățile israeliene și măsuri de securitate pentru a asigura un transport sigur. În acest an, Lumina Sfântă a fost adusă la Chișinău pentru a fi livrată parohiilor Mitropoliei Basarabiei. În cazul unificării datei de Paște, ajustările semnificative în această logistică ar include reprogramarea zborurilor și coordonarea suplimentară cu autoritățile eclesiastice și guvernamentale din alte țări. Protocoale actualizate ar fi necesare pentru a garanta integritatea focului sacru în timpul transportului și livrării la parohiile din întreaga țară.
Dacă Paștele ar fi sărbătorit într-o singură dată, alte sărbători românești apropiate ar putea fi afectate în organizare și participare. De exemplu, Săptămâna Patimilor ortodoxe românești, care include o serie de ritualuri și procesiuni, ar putea experimenta modificări în programare și logistică pentru a se adapta la noua dată a Paștelui. În plus, festivități precum Ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), care uneori coincide cu Săptămâna Patimilor, ar putea să-și piardă relevanța sau să fie eclipsate de sărbătorile Paștelui unificate. În același mod, evenimente culturale și tradiții locale legate de Săptămâna Patimilor ar putea necesita ajustări pentru a se potrivi noului calendar liturgic.
Citiți și Tradițiile cele mai curioase de Paște din diferite țări ale lumii