Un bărbat fără adăpost a ajuns vineri noaptea la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul „Sf. Spiridon” după ce a fost muşcat de un şobolan. Acesta avea plăgi muşcate la ambele glezne. „În garda de noapte a fost un pacient cu plăgi muşcate de şobolan la glezna dreaptă şi la glezna stângă. A mers la Spitalul de Boli Infecţioase”, a precizat prof. dr. Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD Iaşi.
Muşcăturile de şobolan pot transmite mai multe boli, în astfel de cazuri fiind indicat să fie curăţată şi dezinfectată plaga cu apă şi săpun şi să fie acoperită cu un pansament steril, iar ulterior să mergem la medic pentru a primi un tratament corespunzător, scrie ziaruldeiasi.ro.
Ce simptome apar şi ce e bine să faci imediat după
Şobolanul este unul dintre cele mai detestate animale, deoarece este asociat în istorie cu ciuma. Totuşi, şobolanii domestici nu se “bucură” de acest calificativ, numai că mai multe întrebări pot apărea destul de regulat: ce ar trebui făcut, este grav, care sunt bolile transmise de şobolani? În natură, un şobolan nu caută niciodată să muşte, ci mai degrabă să fugă. Astfel, muşcăturile rămân foarte rare. Prin urmare, trebuie să puteţi distinge o muşcătură reală (până la sânge) de o mică ciupitură.
Şobolanul muşcă mai ales la extremităţile corpului. Un studiu din 1999 arată că 60% din muşcături se produc pe mâini şi picioare. Marea majoritate a acestora nu ar cauza practic sângerări. Ele s-ar simţi ca nişte muşcături de insecte. Însă, 10% dintre muşcături provoacă „complicaţii” prin numita febra muşcăturii de şobolan. Simptomele sunt clasice de febră, cu frisoane, vărsături, cefalee şi dureri musculare. Nu este o urgenţă care să vă pună viaţa în pericol, dar ar trebui să vă adresaţi medicului dumneavoastră care va pune un diagnostic precis şi vă poate oferi un tratament adecvat. De obicei include amoxicilină, penicilină şi durează aproximativ zece zile.
Şobolanul poate fi vector al leptospirozei, o boală bacteriană care poate duce la insuficienţă renală, hepatită sau meningită. Înainte, leptospiroza se numea boala lucrătorilor de la canalizări. Apare prin contactul cu apa, alimentele ori solul contaminat cu urina şobolanilor, după cum explică dr. Mathieu Picardeau, şeful centrului de referinţă pentru leptospiroză de la Institutul Pasteur. După Picardeau, riscul creşte mai ales “în timpul înotului în râuri contaminate”.