Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), membră a Confederației Patronale Concordia, a transmis astăzi observațiile sale asupra proiectului de ordin ANAF de modificare a procedurii de rambursare a TVA (OPANAF nr. 352/2022), publicat în transparență decizională la 10 august 2026, pentru care consultarea publică se închide la 20 august 2026. Proiectul introduce 14 situații noi de risc, verificate la fiecare decont cu opțiune de rambursare, pentru toți contribuabilii — o singură situație fiind suficientă pentru trecerea de la rambursarea rapidă, cu control ulterior, la inspecția fiscală anticipată, cu termen de 90 de zile, prelungibil fără plafon cu perioadele de suspendare. Totodată, termenul etapei de analiză se triplează, de la 5 la 15 zile lucrătoare, pentru toate deconturile, inclusiv ale firmelor fără nicio abatere.
FICSIMM atrage atenția că un termen de consultare de doar 10 zile calendaristice, în plin sezon de concedii, este el însuși nepotrivit pentru o modificare de această amploare a mecanismului de rambursare — motiv pentru care federația solicită organizarea unei dezbateri publice, potrivit art. 7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003, înainte de adoptarea ordinului.
De ce IMM-urile sunt cele mai afectate
- Firmele tinere sunt prezumate risc prin simpla vechime. Înființarea cu mai puțin de 6 luni înaintea decontului este, per se, criteriu de risc — deși exact firmele noi, aflate în faza de investiții și dotare, acumulează în mod firesc TVA de rambursat înainte de primele venituri. Se penalizează startul, nu frauda.
- IMM-urile riscă excluderea din lanțurile de aprovizionare. Pentru că un furnizor nou, mic, afiliat sau cu orice dificultate fiscală devine „risc” pentru rambursarea clientului, companiile mari vor evita rațional furnizorii IMM — o barieră de intrare creată administrativ, care lovește direct competitivitatea segmentului.
- Investițiile sunt citite drept semnal de risc. Creșterea semnificativă a sumei solicitate — consecința firească a unui utilaj cumpărat, a unei hale construite sau a unui proiect PNRR — declanșează filtrul de risc. Antreprenorul care investește este tratat mai suspicios decât cel care stagnează.
- Lichiditatea IMM-urilor este cea mai fragilă. Fluxurile de numerar ale companiilor cu drept legitim de rambursare rămân blocate luni de zile, iar inspecția fiscală — cu resurse deja subdimensionate față de volumul de solicitări, îndeosebi în București — este supraîncărcată cu inspecții anticipate pentru câte o singură lună calendaristică. Pentru un IMM fără rezerve de trezorerie și cu credit scump, câteva luni de TVA blocată pot însemna diferența dintre continuitate și insolvență.
- Conformarea corectă devine periculoasă. Regularizările legale și corecțiile de erori — instrumentele prin care contabilii țin evidențele corecte — devin criterii de risc, iar pragurile („semnificativ”, „frecvență ridicată”) nu sunt cuantificate: niciun antreprenor nu poate ști dinainte dacă decontul său va fi reținut.
„Nu contestăm dreptul și obligația statului de a combate frauda — o cerem noi înșine, pentru că frauda distorsionează concurența exact în detrimentul firmelor corecte. Dar aceste criterii nu caută frauda: profilează statistic firmele care investesc, exportă și cresc. TVA de rambursat este banul întreprinderii, plătit deja furnizorilor ei — nu un beneficiu de la stat. Când îl blochezi luni de zile pe baza unor prezumții, transformi rambursarea într-un credit forțat acordat bugetului de antreprenorii corecți, cu dobândă zero. Pentru un IMM, asta nu este o statistică: este chiria, salariile și următoarea comandă”, a declarat Mirabela Miron, Președinta FICSIMM și membră a Consiliului Director al Confederației Patronale Concordia.
„Șapte dintre cele 14 criterii contravin jurisprudenței Curții de Justiție a UE, care a interzis constant amânarea rambursării pe calcule automate, tratamentul mai dur al firmelor noi ca simplă categorie și transferul asupra cumpărătorului al răspunderii pentru neregulile furnizorilor. România a pierdut deja la Luxemburg pe mecanisme similare, în cauzele Paper Consult și Zabrus Siret. Nu are sens să reconstruim, cu bună știință, exact ce ne-a fost demolat. Cerem eliminarea criteriilor incompatibile, praguri numerice clare pentru cele rămase și o clauză de bună-credință pentru relația cu furnizorii”, a adăugat Mirabela Miron.
Solicitările FICSIMM
- eliminarea criteriilor incompatibile cu dreptul european (nr. 5, 6, 7, 11, 12, 13 și 14 din anexa nr. 6 la proiect);
- praguri numerice de materialitate pentru toate noțiunile „semnificativ”, publicate în anexă, și clauză expresă de bună-credință în privința furnizorilor;
- rambursarea părții necontestate a decontului și un act de înscriere în baza de risc comunicat contribuabilului și atacabil;
- neaplicarea noilor reguli deconturilor aflate deja în curs de soluționare;
- publicarea unei analize de impact asupra IMM-urilor (testul IMM, potrivit Legii nr. 62/2014) și asupra capacității reale de inspecție, înainte de adoptare;
- organizarea unei dezbateri publice (art. 7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003), termenul de 10 zile din perioada estivală fiind vădit insuficient pentru consultarea reală a mediului de afaceri.
Observațiile FICSIMM au fost transmise în termenul legal, pe canalul indicat pe portalul ANAF, împreună cu analiza detaliată a celor 14 criterii și cu jurisprudența europeană incidentă. Federația va susține demersurile convergente ale organizațiilor patronale, inclusiv în cadrul Confederației Patronale Concordia, pentru un mecanism de analiză de risc care să concentreze controalele asupra fraudei reale, fără a transforma rambursarea TVA — expresia directă a neutralității taxei — într-o sursă de finanțare temporară a bugetului pe seama întreprinderilor.
Fii alături de noi pe Facebook