Ministrul Mediului, Costel Alexe, şi consilierul prezidenţial Andrei Muraru au participat, ieri seară, alături de reprezentanţi ai autorităţilor locale ieşene, ai mediului academic şi artistic şi de simpli cetăţeni, la vernisajul expoziţiei de fotografie intitulată „#orasuldinfotografii”.
Expoziţia prezintă ipostaze diferite ale Iaşiului – oraşul surprins în fotografii de arhivă, în iunie 1941, versus cel de astăzi, văzut prin ochii tinerilor, în perioada august – octombrie 2019, notează agerpres.ro.
Directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a punctat că expoziţia „nu este un eveniment de istorie, ci de memorie publică”.
„Aici nu este un eveniment de istorie. Istoricii au scris deja lucrări foarte importante despre Pogromul de la Iaşi, în special după 1990, unii dintre ei se află aici, printre noi. Sunt contribuţii importante de istoriografie despre ceea ce s-a întâmplat în Iaşi exact în urmă cu 79 de ani, evenimente care au debutat în 27 – 29 iunie şi au continuat până la începutul lui iulie, în oraşul Călăraşi. Acolo, din primul „tren al morţii”, au descărcat evreii care au reuşit să supravieţuiască după un drum, Bucureşti – Călăraşi, de câteva sute de kilometri, făcut în şapte zile, pe o căldură toridă cum este cea de astăzi.
Nu este un eveniment de istorie, ci de memorie publică. Am încercat să suprapunem şapte locaţii din Iaşi unde au avut loc evenimentele tragice de acum 79 de ani. Am vrut să suprapunem acele fotografii martor cu cele de astăzi. Ne-am adresat tinerilor încurajându-i să îşi imagineze sau să ne arate cum arată acele locaţii astăzi.
Unele sunt schimbate, altele sunt neschimbate, unele mai amintesc de vremurile de acum 79 de ani. Cred că populaţiei de astăzi din Iaşi prea puţin le-ar spune ceva locaţiile indicate în cadrul acestei expoziţii. Este o încercare de a reda memoriei publice a comunităţii ieşene un eveniment de istorie tragică pe care nu o putem scoate din memoria publică, ci, dimpotrivă, trebuie să o readucem pentru că timp de decenii a fost scos”, a spus în timpul discursului său Alexandru Florian.
Expoziţia este organizată, până pe 28 iulie, de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, cu prilejul comemorării a 79 de ani de la Pogromul de la Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi şi cu sprijinul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.
La evenimentul de duminică a fost prezent şi unul dintre supravieţuitorii Pogromului, Iancu Ţucherman.
„Am iertat tot ce s-a întâmplat dar, într-adevăr, nu se poate uita. Astăzi Iaşiul m-a primit cu aceeaşi căldură ca acum 79 de ani. Dar e mare deosebire între căldura de atunci şi căldura de acum. Căldura de atunci, în vagoanele morţii. Căldura de acum arată multă atenţie din partea lumii şi cât de mult doreşte să nu se uite ce s-a întâmplat pentru ca aşa ceva să nu se mai întâmple.
Acum aici sunt prezente mari personalităţi: ministru, prefect, conducător de oraşe, dumneavoastră, ca public. Atunci, din păcate, aceste mari personalităţi au contribuit la ceea ce s-a întâmplat, când 14.000 de evrei au fost băgaţi în vagoane şi au fost victime ale Holocaustului. Acum, aceste personalităţi spun „oameni buni fiţi atenţi ca aşa ceva să nu se mai întâmple”. Mă bucur să mă întorc în oraşul în care m-am născut să văd câţi prieteni ai etnii sunt”, a spus Iancu Ţucherman.
Manifestările organizate pentru a comemora Pogromul de la Iaşi din 1941 vor continua şi în cursul zilei de luni. În cursul dimineţii, la Cimitirul Evreiesc, va fi organizat „Marşul Vieţii”. Tot în cursul aceleiaşi zile, pe strada Vasile Alecsandri nr.6, în clădirea unde a fost fosta Chestură se inaugura Muzeul Teatrului Evreiesc şi Muzeul Pogromului.