Economia se schimbă, procesul de digitalizare fiind grăbit de crizele din 2007 şi 2008, dar şi de pandemia de coronavirus. Se discută tot mai mult despre renunțarea la banii cash în favoarea utilizării cardurilor și a criptomonedelor. Tot mai multe afaceri se dezvoltă în mediul online.
Schimbările impun automat și reglementări noi cu privire la circulația banilor, la relațiile între partenerii de afaceri, inclusiv la modul cum va colecta statul taxele și impozitele care i se cuvin și va controla legalitatea tranzacțiilor.
De fapt, ce se întâmplă azi a fost prefigurat deja de criptomonede, dintre care cea mai cunoscută este Bitcoin. Pornită ca o tehnologie blockchain care elimina controlul terţilor, inclusiv al statelor, guvernelor şi al băncilor. Așadar, nu mai încape discuție că era nevoie de reguli tot mai clare și mai eficiente pentru a reglementa și piața criptomonedelor, în ciuda împotrivirii îndelungate a României la un astfel de sistem. Cele mai pronunţate reţineri fiind ale Băncii Naţionale a României.
România, după mulţi ani de tăcere, a transpus, la rândul său, noua legislație europeană în domeniu și a impus, în septembrie anul acesta, noi reglementări pentru furnizorii de servicii din domeniul criptomonedelor și al portofelelor digitale, pentru a asigura un cadru care să poată preveni spălarea banilor prin cunoscutele sisteme AML şi KYC.
Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 111 din 1 iulie 2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Una dintre modificările aduse se referă la includerea operatorilor de schimb între monedele virtuale și monedele clasice, fizice sau în varianta lor electronică, în categoria entităților care vor avea obligații legate de identificarea şi eliminarea activităților suspecte.
Furnizorii de monede virtuale și portofele digitale, instituțiile emitente de criptomonedă și instituțiile de plată din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României au obligația de a asigura respectarea prevederilor legale în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului pentru activitățile prestate.
Se impun măsuri privind cunoașterea clientelei (KYC), identificarea beneficiarului real și monitorizarea și raportarea către autorități a anumitor tranzacții dubioase (AML).
Furnizorii trebuie să urmeze un proces de autorizare și de înregistrare, care urmează a fi coordonat de către Ministerul Finanțelor Publice.
Instituțiile emitente de criptomonedă și instituțiile de plată au obligația de a impune contractual, agenților și distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României, cadrul de conformare la prevederile Legii nr. 129/2019 și din reglementările emise în aplicarea acesteia și de a se asigura că sunt implementate procedurile și sistemele necesare și sunt respectate obligațiile ce le revin acestora, inclusiv prin efectuarea unor verificări.
Necunoașterea noilor reglementări în materie de criptomonede nu poate fi invocată pentru o eventuală încălcare a legii. Prin urmare, vă recomandăm să fiți informați!
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA Deputat PNL de Iași
sursa comunicat de presă remis de către Cabinet Parlamentar Deputat PNL Dumitru Oprea