Prof. dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport și coordonatorul Departamentului pentru Educație Națională, semnalează numărul redus al locurilor de cazare din campusurile universităților din România, oferta limitată de variante care să acopere solicitările de cazare din partea studenților, dar și situația precară a infrastructurii, cauzată de reabilitări sumare, incomplete, întârzierea proiectelor de modernizare a campusurilor universitare, în contextul creșterii numărului de studenți, al nevoii de acoperire a unor servicii de calitate, la standarde europene, pentru un învățământ superior de nivel european.
„Viața de student este complexă, marcată de dorința tinerilor de a-și construi o carieră, de aspirația lor spre o formare profesională de calitate, de opțiuni spre trasee educaționale, de cercetare, de implicare în proiecte multiple și experiențe deosebite trăite pe băncile universității. Un studentîși petrece timpul, în general,în spațiul educațional din universitate, din laboratoare și biblioteci,apoi se odihnește și studiazăîn ambientul căminului studențesc. Inevitabil, trebuie să avem în atenție ambele zone în aceeași măsură, întrucât studiul, lectura, experiențele de cunoaștere, dar și confortul, starea de bine,condițiile de studiu decente reprezintă premisele pentru reușită și excelență”, a susținut deputatul ieșean.
Deși numărul studenților a crescut constant, numărul efectiv de locuri de cazare a rămas același, iar lipsa de fonduri a creat dificultăți în realizarea unor investiții semnificative în această zonă. Într-un document de analiză realizat de asociațiile și federațiile studențești se arata că în anul 2017, la nivel național se înregistrau 107.682 de locuri de cazare, iar numărul studenților era de cel puțin 4 ori mai mare.
Mai mult, trebuie să avem în vedere și parametrii igienico-sanitari, precum și siguranța pe care o are un student sau un elev în aceste cămine. România este unul dintre partenerii activi în cadrul programului ERASMUS+, cu cele mai multe schimburi de experiență, vizite de studiu, cu cei mai mulți studenți bursieri Erasmus, iar majoritatea acestora poposesc, pentru un semestru sau un an, în căminele și campusurile universitare din țara noastră.
În același context, trebuie să menționăm și problema internatelor școlare, a condițiilor precare de cazare și lipsa unei viziuni și strategii la nivel național pentru reabilitarea și dezvoltarea acestor instituții și pentru dezvoltarea serviciilor sociale destinatetinerilor.
Numărul elevilor care finalizează ciclul gimnazial și merg către zona liceală este suficient de mare, iar un procent considerabil este reprezentat de tinerii din mediul rural.
Naveta este o formulă de a avea acces la o educație de calitate și la formare profesională, dar și cazarea în internate este necesară, pentru că oferă condiții și timp suplimentar pentru studiu, pregătire și odihna necesară.
De altfel tema navetei, a transportului școlar, cât și calitatea infrastructurii internatelor reprezintă un domeniu de intervenție urgentă, prin abordări și programe de nivel național, ținând cont de faptul că:
-numărul elevilor din învățământul profesional și profesional dual este în creștere, iar programul școlar nu permite uneori naveta zilnică;
– măsurile de recredibilizare și reformare a învățământului profesional și tehnic trebuie să conducă spre o concentrare a formării elevilor în instituții mari, dotate adecvat, cu parteneriate solide în relație cu agenții economici, deci preponderent în mediul urban.
În acest context, se deschid câteva soluții posibile pentru ambele domenii – universitar și preuniversitar:
1. Acordarea unei subvenții suplimentare din partea Ministerului Educației Naționale pentru căminele studențești, pe lângă finanțarea de bază, care este în prezent asigurată de la bugetul de stat;
2. Alocarea unui buget destinat special acestor reparații, reabilitări în exercițiul financiar al universităților din România;
3. Alocarea obligatorie a unor sume din partea consiliului local pentru întreținerea internatelor școlare, acestea fiind în subordinea directă a primăriilor;
4. Identificarea unor surse de finanțare externă: fonduri europene, proiecte, parteneriate cu mediul privat, proiecte de responsabilitate socială;
5. Realizarea unui plan strategic de investiții multianual din partea Guvernului României, cu implicarea ministerelor de resort.
Deputatul Camelia Gavrilă a solicitat în numeroase întâlniri și dezbateri explicații pe această temă: „Am depus de curând două interpelări la Ministerul Educației Naționale și la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru identificarea urgentă de soluții fezabile pentru amenajarea și construirea de noi cămine studențești, dar și internate școlare pentru elevi.
Pentru internate, am solicitat și în trecut sprijin de la ministerele de resort, iar răspunsul nu a fost unul încurajator, ci unul vag.Dacă nu încercăm să găsim soluții la aceste probleme, vom observa o creștere a abandonului universitar și liceal, iar Iașul și orașele universitare importante din țară nu trebuie sa permită ca acest lucru să se întâmple.”
Un aspect pozitiv este că Partidul Social Democrat a cuprins în Programul de guvernare măsuri și proiecte pentru realizarea a 30 de noi cămine.
Aflat în gestiunea Companiei Naționale de Investiții, acest plan investițional a realizat în colaborare cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pași esențiali, iar până în prezent 11 cămine sunt în etapa de clarificare a regimului juridic, 3 cămine se află în procedura pentru Studiul de Fezabilitate, iar pentru 11 cămine au fost contractate serviciile de proiectare, în timp ce alte 5 cămine sunt în etapa de aprobare a indicatorilor tehnico-economici. Mai mult, în perioada guvernării PSD subvenția pentru cămine a crescut cu 29,4%, de la 1.246 lei/student/an la 1.612lei/student/an.
În domeniul învățământului superior, Programul de guvernare al PSD vizează calitatea educației academice, aspecte sociale, programe și finanțări care să asigure egalitatea de șanse, sprijinul studenților în situații vulnerabile, valorificarea potențialului intelectual și a creativității tinerilor, dar și măsuri concrete, orientate spre infrastructura universitară.
Tânăra generație are nevoie de implicarea noastră pentru soluționarea unor situații presante, ce nu mai pot fi amânate, luând în considerare și preocupările europene pentru principiul egalității de șanse și al echității sociale, al accesului la o educație de calitate, modernă, relevantă pentru provocările lumii actuale.
Asigurarea unor condiții de cazare decente, a condițiilor necesare pentru buna desfășurare a procesului de învățământ trebuie să reprezinte o prioritate pentru conducerea universităților, pentru cei implicați în sfera politică și decizională.
Reamintesc faptul că dezvoltarea învățământului superior, creșterea numărului absolvenților de liceu care optează pentru traseul universitar sunt ținte europene, accente importante în domeniul educației, din perspectiva strategiilor Uniunii Europene, iar România, la acest capitol, înregistrează încă întârzieri.