În ultimele zile, la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” s-au înregistrat mai multe decese, dintre care cinci în cazul pacienţilor COVID pozitiv, medicii fiind îngrijoraţi de faptul că o parte dintre aceştia au murit în aceeaşi zi în care au ajuns la spital, venind în stare foarte gravă.
Două decese au fost în cazul unor persoane transplantate în trecut şi care au fost internate direct în Anestezie şi Terapie Intensivă, însă care au pierdut lupta cu boala din primele 24 de ore, scrie ziaruldeiasi.ro.
Specialiştii observă că există o reticenţă din partea pacienţilor de a veni la spital, existând bolnavi care deşi prezentau simptome clare ale infecţiei cu SARS-CoV-2 au întârziat momentul internării.
„În perioada acestui weekend extins au existat cazuri foarte grave care au fost internate, cazuri din toate judeţele Moldovei, şi din păcate a fost şi un număr de pacienţi care au decedat. În situaţia pacienţilor transplantaţi, cu probleme cardiace, renale, cu comorbidităţi, să stea acasă – deşi au simptome de febră, tuse, dispnee – fără să se adreseze pentru evaluare sau fără să discute cu medicul curant poate fi din păcate fatal.
Modul în care boala se poate manifesta la o persoană tânără, fără probleme de sănătate, este complet diferit de modul în care este afectat un pacient care ia medicamente imunosupresoare, care are boli cronice”, a explicat conf. dr. Ionuţ Nistor (foto), medic primar nefrolog şi coordonator al sectorului de pacienţi COVID de la Spitalul „Parhon”.
Medicii spun că din păcate această teamă este una generalizată, însă în cazul persoanelor cu afecţiuni cronice prezentarea la spital în scurt timp de la apariţia primelor simptome poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte.
„Este nevoie ca fiecare caz să fie discutat separat, pacienţii cu afecţiuni cronice, cu tratament imunosupresor au nevoie de o evaluare. Pacienţii care s-au stins din viaţă în ultimele zile aveau vârste sub 60 de ani, erau pacienţi care ar fi putut fi salvaţi dacă prezentarea la spital era făcută mai devreme. Deşi aveau într-adevăr un risc mai mare decât un pacient fără boli cronice, speranţa lor de viaţă pentru următorii cinci ani era de peste 50%”, a completat medicul ieşean.