Parlamentul României consemnează astăzi o pagină semnificativă de cronică istorică – votarea decretului prezidențial care instituie starea de urgență. Am votat cu responsabilitate politică în fața unui context social grav, a unei confruntări cu o criză de sănătate publică, dublată de o inevitabilă criză economică, momente dificile pentru care se impun strategii majore, măsuri urgente, compromisuri politice, dar și răspundere civică, multă compasiune și solidaritate umană.
Trebuie să înțelegem faptul că pandemia determinată de virusul COVID-19 afectează populația, în primul rand, dar și economia, prin implicații și consecințe. Situația excepțională în care se află România solicită măsuri urgente, înțelegere raționlă din partea tuturor actorilor sociali, dar mai ales strategii și stimulente economice care să susțină zona economică, piața financiară și să atenueze impactul negativ.
În momentul acesta datele statistice și estimările specialiștilor subliniază diferite aspecte și soluții:
- Se preconizează faptul că deficitul bugetar poate trece anul acesta de 5%, semnificativ peste ținta prevăzută de Guvern, de 3,6%, pentru anul în curs;
- În funcție de evoluția pandemiei și a măsurilor luate de guvernarea PNL, economiștii anticipează un scenariu sumbru, în care creșterea de 40% a pensiilor, programată în septembrie de PSD, ar putea fi amânată;
- Măsura ,,distanțării sociale”, recomandată acum de autorități, va avea un impact dramatic asupra diferitelor categorii de servicii: restaurantele sunt deja închise, hotelurile înregistrează o scădere cu 90% a veniturilor, transporturile, industria aeronautică sunt puternic afectate, iar lista poate continua si pentru alte domenii – imobiliare, serviciile bancare, activități de producție etc.
- Analiștii grupului bancar austriac Erste estimează creșterea PIB-ului Romaniei pentru 2020 de la 3,5% cât era preconizat de guvernul PNL, cu doar 3%, în noul context;
- Multe dintre companii au intrat în șomaj tehnic, ceea ce înseamnă un dezavantaj financiar pentru angajat și angajator: astfel, 6000 de salariați de la Ford Craiova vor intra în șomaj tehnic, la fel ca cei 14.000 de angajați de la Grupul Renault România.
În timp ce toate statele responsabile au introdus deja măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri, până în prezent, în România nu există încă un act normativ clar, pentru sprijinirea economiei naționale și a antreprenorilor.
Care sunt riscurile?
- Dispariția a zeci de mii de afaceri mici și mijlocii, aspect care va afecta profund economia națională, în contextul în care peste 70% dintre companii nu au o strategie pentru astfel de situații.
- Creșterea șomajului în rândul populației, a categoriilor vulnerabile de peste 50 de ani și până la vârsta de pensionare;
- Un deficit bugetar care nu va permite implementarea politicilor sociale și a programelor de guvernare, precum: dublarea alocațiilor, creșterea pensiilor, cresterea salariilor, programele de investitii etc.
După ce vom depăși o primă etapă a crizei, după ce populația va înțelege și va adopta un nou stil de viață, pe măsură ce restricțiile sociale se vor amplifică vom asista, din nefericire, la etape în care dificultățile mediului privat vor crește, în cazul în care nu există o intervenție rapidă și competentă a autorităților. Nu trebuie să ajungem în această etapă gravă.
Până în prezent am asistat la declarații generale de bune intenții, dar Guvernul Orban trebuie să aplice acum, măcar parțial și adaptat mediului economic și social românesc, măsurile luate de alte state, inclusiv măsurile propuse de PSD în domeniul economiei, alături de alte propuneri și soluții formulate de instituții abilitate, precum Banca Națională a României, Consiliul Național al IMM-urilor din România, cât și de către asociațiile profesionale, specialiști, experți în domeniu.
Sunt utile și importante următoarele soluții configurate în dezbaterea publică:
- Utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditățile necesare și pentru a furniza astfel capital de lucru prin valorificarea normelor existente privind ajutoarele de stat. Posibilitățile sunt oferite de reglementările de tip minimis – scheme de ajutor.
- Alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 pentru furnizarea de capital de lucru IMM-urilor.
- Rambursarea rapidă a obligațiilor statului către mediul privat (TVA cu verificari ulterioare, concedii medicale, datoriile pentru regiile și companiile cu capital major de stat).
- Amânarea pentru 3 – 6 luni a plăţii contribuţiilor şi a impozitului pe venit pentru angajaţii IMM-urilor din sectoarele puternic afectate de impactul negativ al crizei generate de această epidemie;
- Crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate;
- Orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie, prin modificarea legislației privind achizițiile publice, pentru a da posibilitatea agenților economici de a avea acces mai facil, demers necesar pentru acest context de criză;
- Amânarea plății facturilor pentru utilități și suspendarea pentru trei luni a plății ratelor bancare pentru persoanele aflate în izolare/carantină (alte tipuri de intervenții în acest sens);
- Modificarea legislației asociate Codului Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: muncă temporară, work from home, tele-muncă și alte facilități pentru angajați;
- Partidul Social Democrat susține și prin inițiativă legislativă suspendarea obligațiilor de plată pentru ratele bancare, în cazul solicitării acestei facilități, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru entitățile juridice, până la sfârșitul anului, cu reluarea plăților eșalonate în anul următor.
- Alte inițiative legislative pregătite de PSD vizează plafonarea prețurilor la alimente și medicamente, corelate cu prețurile anterioare – măsură absolut necesară și corectă în raport cu nevoile cetățenilor.
Opiniile specialiștilor, planurile de măsuri articulate sau exemplele de bune practici din alte state sunt deosebit de importante acum, pentru ca România să depășească această criză, fără precedent similar în istoria sa recentă, etapă pentru care nu există termen de comparație și nici soluții, anticipări sau rețete perfecte.
Complexitatea provocărilor aflate în fața Guvernului și a Parlamentului, foruri supreme de coordonare și legiferare la nivel național, implică în aceeași măsură nevoia de siguranță și asigurare a sănătății oamenilor confruntați cu un flagel necunoscut, planuri și intervenții de tip economic și financiar, adaptarea legislației în ritm rapid, dar cu multă atenție și corectitudine.
Nu în utlimul rând este nevoie de schimbarea atitudinilor, a cutumelor de viață, trebuie să învățăm, să ieșim din starea de confort, să modificam formele de relaționare socială și afectivă, fără a abandona valorile, principiile, echitatea socială și solidaritatea umană.
Deputat PSD de Iași
Prof. dr. Camelia GAVRILĂ
VICEPREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT