Creştinii ortodocşi intră de astăzi în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, fiind totodată ultima săptămână din postul Sfintelor Paşte, săptămână în care, potrivit tradiţiei, postul şi rugăciunea se intensifică pentru a primi cum se cuvine bucuria Învierii.
Totodată, Săptămâna Mare mai este cunoscută şi sub denumirea de Săptămâna Deniilor, în care creştinii merg seara la biserică, cel puţin începând din Miercurea Mare, scrie ziaruldeiasi.ro.
Ce slujbe se săvârşesc în biserici şi ce superstiţii există
Astăzi, în prima zi a săptămânii, se citește, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. Tot astăzi se face pomenirea smochinului celui neroditor, blestemat de Iisus înainte de intrarea în Ierusalim. În ceea ce priveşte superstiţiile, astăzi, femeile încep curăţenia de Paşte, se scoate totul din casă şi se aerisesc încăperile, pentru ca toate relele de peste iarnă să se curăţească.
Marţea din Săptămâna Mare mai este numită şi Marţea Seacă, fiind dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu şi Patimile Sale. În Marţea Seacă există superstiţia că ţăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. Tot astăzi se fac însă şi vrăji rele, care se învârt în jurul ideii de secare.
În ziua de miercuri, denia îl pomeneşte pe Iuda, apostolul care l-a vândut pe Iisus. Tot astăzi se aminteşte de Maria, femeia desfrânată care i-a spălat picioarele Mântuitorului şi s-a căit pentru păcatele sale. În anumite zone există obiceiul ca miercuri seara, după asfinţit, copiii să meargă la colindat şi să primească ouă pentru a le înroşi.
În Joia mare se citesc cele 12 Evanghelii şi sunt amintite patru momente importante, spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Mântuitorului de către cei care doreau sa îl ucidă. Astăzi, potrivit tradiţiei populare, se înroşesc ouăle pentru Paşte şi se ţine „post uscat”, cu mâncare uscată, la biserici nu se trag clopotele ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. Fetele nemăritate pot să îşi afle ursitul dacă în timpul citirii celor 12 Evanghelii leagă câte un nod pe o sfoară, iar apoi pun aceste noduri sub pernă. În acea noapte îşi vor visa ursitul.
În Vinerea Mare sau Vinerea Neagră, rememorăm aducerea la judecată a Mântuitorului, dar şi Patimile Sale. Tot în această seară se cântă Prohodul şi se ocoleşte biserica de trei ori şi se trece pe sub Sfântul Aer (Epitaf) de trei ori. În ziua de vineri există tradiţia de a ţine post negru, iar cei care nu pot face asta pot mânca urzici, iar în mâncare nu se pune oţet. Se crede, de asemenea, că dacă plouă în această zi anul va fi mănos, iar dacă te scufunzi în apă rece de trei ori vei fi tot anul sănătos. Femeile nu au voie azi să coase, să ţese, nu pot coace pâine.
În Sâmbăta Mare este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, fiind zi de reculegere. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea. În ziua Sâmbetei Mari, conform tradiţiei, femeile se spală pe cap, se piaptănă şi se îmbracă în cele mai bine haine pentru a merge la slujba de Înviere. Tot azi se termină toate treburile casei, cu grija ca în cuptor toate vasele să se pună doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor să fie cu soţ.