Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertăţii Presei pe 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, ca o componentă fundamentală a drepturilor omului, relatează romania.europalibera.org
În 2020, tema campaniei mondiale pe care UNESCO o lansează pe canalele media şi social media, pune accentul pe „Jurnalismul fără teamă sau favoruri” într-un peisaj mediatic din ce în ce mai complex. De asemenea, organizaţia supune atenţiei subiecte, precum: asigurarea siguranţei jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională, fără implicare politică şi comercială, respectarea egalităţii de gen în toate aspectele mass-media, potrivit https://en.unesco.org/.
În condiţiile create de pandemia COVID-19, UNESCO recomandă ca marcarea Zilei mondiale a libertăţii presei la nivel naţional şi la nivel local, în întreaga lume, să se desfăşoare sub formă de dezbateri şi ateliere online.
Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) este gazda evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertăţii presei în 2020. Conferinţa dedicată acestei zile, care fusese programată, iniţial, în perioada 22-24 aprilie, la Haga, a fost reprogramată în perioada 18-20 octombrie. Atunci va fi o celebrare comună a Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai) şi a Zilei internaţionale de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor (2 noiembrie). Decizia de a amâna conferinţa a fost luată pentru a reduce costurile şi riscurile pentru toţi cei implicaţi, ca urmare a deciziei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a declara COVID-19 o pandemie globală.
Conferinţa mondială a libertăţii presei este cea mai mare sărbătoare la nivel global a libertăţii presei şi a fost organizată de UNESCO în cooperare cu statele membre încă din 1993. Atât UNESCO, cât şi Regatul Ţărilor de Jos doresc să se asigure că această tradiţie şi moştenire să continue, potrivit menţiunilor de pe site-ul en.unesco.org.