După potopul din Suceava și Neamț, reprezentanții Apelor Române au venit cu o declarație halucinantă: atribuie vina dezastrului „acoperișurilor impermeabile” ale localnicilor, deși apele au măturat case întregi.
Această afirmație ridicolă contrastează puternic cu realitatea, mai ales în contextul în care digul proaspăt inaugurat de la Broșteni a cedat complet.
Ca răspuns la valul de critici și la amploarea dezastrului, Președintele Nicușor Dan cere elaborarea unei strategii eficiente pentru prevenirea inundațiilor.
Scene de necrezut, parcă desprinse dintr-un film science-fiction, au devenit realitate în timpul inundațiilor devastatoare din Broșteni-Suceava. Case mari și solide au fost smulse din temelii și au plutit pur și simplu pe râul Bistrița, într-o demonstrație terifiantă a forței naturii.
Această tragedie este cu atât mai șocantă cu cât digul menit să protejeze localitățile de pe Bistrița, inclusiv orașul Broșteni, fusese inaugurat cu doar un an în urmă, scrie observatornews.ro.
Autoritățile locale și centrale se mândriseră cu consolidările realizate și cu barajele de pe râu. Realitatea crudă a demonstrat însă că digurile s-au dovedit a fi mult prea mici pentru a face față volumului și forței apelor.
„Râul Neagra, chiar acum 3 luni de zile am făcut o recepţie, 1.700 de metri dacă nu mă înşel metri liniar de congestionare a acestui râu. Dar a depăşit o închipuire aceste debite istorice. Nu avem ce ne reproşat atât timp cât nu putem controla aceste debite istorice”, a declarat Adam Relu, director ABA Siret Bacău.
Localnicii dau vina şi pe defrişările masive din zonă
Reprezentanţii Apelor Române dau vina pe alte instituţii, dar şi pe localnici.
„Oamenii care şi-au asumat să îşi construiască în astfel de zone trebuie să inteleagă că la rândul lor să îşi construiască casele adaptate la zona respectivă. Să aibă acoperişuri impermeabile. Nu sunt suficiente doar lucrările hidrotehnice pe care le execută Apele Române. E nevoie de lucrări pe care să le facă şi alte autorităţi”, a declarat Anamaria Agiu, purtător de cuvânt Apele Române.
„Au apărat zona pana la un punct. Până la această ploaie fantastică şi-au făcut treaba. / Nimeni nu putea să preveti? / Din păcate. nu”, a declarat Alexandru Hurjui, primar Broșteni.
Localnicii dau vina şi pe defrişările masive din zonă.
„Să nu se taie lemnul, să nu se facă drumuri inutile prin pădure fără autorizaţie şi poate nu s-ar fi întâmplat aşa”.
În coada Lacului Bicaz imaginea e apocaliptică. Cât privim cu ochii, luciul apei aici pe lacul Bicaz, în zona Poiana Largului, nu se mai vede. Viitura a adus aici foarte mulţi buşteni şi material lemnos din toate pădurile din zonă, dar şi din localităţile prin care a trecut.
Fostul şef al gărzii de mediu spune că în zonă sunt multe gatere ilegale de la care provine tot acest lemn.
Citiți și Trei apeluri la 112: Cum au acționat polițiștii locali pentru viața unui om fără adăpost
„O partea din lemnul pe care l-am văzut în apă de fapt e lemn din exploatări, ras şi stivuit în luncile pâraielor. Acest fenomen devine frecvent în România şi repetabil la scară naţională. Vedem tăieri masive de păduri în acea zonă”, Octavian Berceanu, Fostul şef al Gărzii de Mediu.
Fii alături de noi pe Facebook