Cu sute de cazuri zilnic de infecție cu noul coronavirus, România este pusă pe lista „neagră” în ceea ce privește călătoriile în străinătate. Peste 20 de state au impus interdicții sau restricții de călătorie românilor. Cu toate acestea, nu puțini sunt cei care merg în vacanțe peste hotare. ” Cauzele sunt multiple: unii oameni trăiesc în logica teoriei conspirației, nu cred în existența virusului, alții cred că lor nu li se poate întâmpla nimic rău, alții au o doză de curaj și se gândesc că se pot proteja. Mai există și cei care au rutina de a pleca vara în concediu, le aduce plăcere și e foarte greu să iasă din această rutină”, explică la RFI, prof.univ.dr.psih. Daniel David, președintele Asociației Psihologilor din România și rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Acesta a vorbit și despre reacția autoritățile în timpul stării de urgență și de alertă: ” Am început bine, am mers prost și mergem și mai prost”, relatează rfi.ro
Reporter: Care sunt resorturile psihologice care mențin decizia de a pleca în străinătate în pofida riscurilor care există? Riscul de a ne infecta cu noul coronavirus, de a fi introduși în carantină sau de a rămâne blocați într-o țară străină? Lucrurile sunt în dinamică și ne putem aștepta la orice.
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Cred că sunt cauze multiple care interacționează unele cu altele și care generează o cauzare diferită pentru oameni diferiți. Unii, pur și simplu, trăiesc în prisma teoriei conspirației și nu cred că există coronavirus. Alții, pur și simplu, recunosc că există, dar au o iluzie, o distorsiune de percepție, în care ei consideră că lor nu li se poate întâmpla ceva rău. Alții sunt mai realiști, au o doză de curaj, gândind că dacă sunt foarte atenți, dacă au autodisciplină reușesc să controleze transmisia și să se protejeze din punct de vedere al stării de sănătate. Această parte se referă la principiul pe care îl știm, că orice comportament pe care îl avem ne aduce un beneficiu. Unii au rutina de a pleca vara în concediu, le aduce plăcere și e foarte greu să iasă din această rutină. Ieșirea din rutină generează o stare de stres. Acestea sunt cauze diferite, se combină și cu ponderi diferite explică comportamentul oamenilor individuali. Dacă îi întrebi de ce pleacă veți vedea că vor apela la astfel de explicații, că nu există virus, că lor nu li se poate întâmpla, că au luat măsurile de siguranță, că plecau în fiecare an și e ceva ce le produce plăcere.
Rep: Putem adopta, în cazul de față, Pariul lui Pascal? Dacă eu cred că acest virus există și el există, atunci am numai de câștigat. Dacă eu cred că există, dar nu este așa, atunci nu am nimic de pierdut pentru că rămân cu măsurile de igienă, de protecție. Ați vorbit despre negarea existenței virusului. Mulți neagă din start existența lui. De ce este mai ușor să alegem teoriile conspirației în detrimentul măsurilor de protecție?
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Fiindcă am ajuns la un nivel înspăimântător despre care eu spun din 2010 și l-am măsurat în 2015. De un deceniu spun despre acestelucruri care astăzi îngreunează în jos societatea. Cei despre care vorbeam atunci au ajuns astăzi adulți cu poziții de influență socială. Ei colorează societatea. Avem o problemă cu alfabetizarea științifică. Avem o problemă cu analfabetismul funcțional uriaș și avem o problemă cu neîncrederea între noi, și între noi și instituții. Combinând acești trei factori se generează un cocktail periculos care distruge o abordare rațională, științifică în lumea de astăzi pe care pot să înflorească teoriile conspirației. Aici este problema. Copiii în școală nu fac suficientă biologie, nu se uită suficient la microscop. Nu mai fac suficientă știință. Și toți ajungem să credem în tot felul de energii misteriose ale universului și în abordări holistice care vindecă nu numai mintea, ci și sufletul. E o mare problemă.
Rep: De ce nu există această încredere în autorități, în comunicările oficiale?
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Este o chestie mai veche care rezultă dintr-o încredere interpersonală pe care noi o avem ca profil psiho-cultural. Această neîncredere interpersonală se extinde și la instituții. Nu ține doar de aspectul instituțional. Românii, în comparație cu spațiul vestic, dar și cu vecinii noștri din zona sud sau central europeană, au un nivel de încredere interpersonală extrem de scăzut nu numai între cunoscuți, ci și între noi și ceilalți oameni pe care nu îi cunoaștem și mai ales față de străini. După aceea, e un pas să se generalizeze la instituții.
Rep: Dar în cazul epidemiei de Covid 19, unde ați simțit dumneavoastră că s-a produs o fractură? Unde au greșit autoritățile?
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Autoritățile au început bine, am și spus în alte interviuri. În primele săptămâni ale stării de urgență, au comunicat destul de ok. Au greșit prin modul în care au făcut trainingul pentru emoții îndemnând să fim calmi, ceea ce este complet absurd. În situație de pandemie nu este sănătos și normal să fii calm. Într-o situație de pandemie este normal să fii îngrijorat, să fii trist. Este important să nu ajungi în patologii, adică să fii panicat, să fii agresiv sau să fii depresiv. Dar celelalte emoții funcționale și negative, așa cum le numim noi, îngrijorare, dar nu panică, tristețe, dar nu depresie, nemulțumire, dar nu furie, sunt absolut sănătoase. Din cauza faptului că populația nu valida acele emoții, treptat oamenii vedeau o discrepanță între ce simt ei și ce comunică autoritățile. Asta a accentuat neîncrederea față de experții care ieșeau să comunice diverse informații. Iar după aceea, greșeala majoră a fost în perioada de trecere de la starea de urgență la starea de alertă. Au fost cele 3 zile în care reglementările erau în aer. Atunci, comportamentul, care de foarte multe ori a fost supus mecanismului de supresie în perioada stării de urgență, a explodat când s-au eliminat constrângerile. Noi știm că dacă un comportament a fost supus supresiei, când elimini constrângerile pentru el, reapare cu intensitate mai mare, cu frecvență mai mare și de durată mai lungă. Am ajuns în faza în care am intrat în starea de alertă cu un comportament extrem de intens, un comportament din pattern-ul pre -pandemie, care nu mai corespundea cu regulile pe care trebuia să le urmăm. Nici autoritățile în perioada de alertă nu și-au mai asumat rolul efectiv de a verifica la sânge măcar regulile pe care le-au stabilit pentru starea de alertă. Am început bine. Am mers prost și mergem și mai prost.
Rep: Personal simt nevoia să văd și să ascult mai mulți experți, mai mulți medici epidemiologi, virologi, geneticieni, ceea ce nu se întâmplă. Este greu de crezut că România are câțiva experți. Să zicem că sunt cinci sau zece medici care acceptă să vorbească cu presa. Avem Institut de Virusologie. Nimeni de acolo nu a ieșit cu o poziție, să ne explice ce este cu acest virus, cum se transmite. De ce nu sunt vizibili acești oameni?
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: În primul rând, nu sunt încurajați nici de autorități. Autoritățile și-au făcut un grup al lor. Pentru mine mirarea este că atunci când știi că ai de-a face cu comportamentul unei societăți pe scară largă, tu să nu ai în jurul tău, în grupul de experți, psihologi, oameni care se ocupă de știința comportamentului. Poate că au fost alte asociații profesionale, dar asociația pe care eu o reprezint, Asociația Psihologilor din România nu a fost rugată să aibă o poziție, să dea niște sugestii. Sigur că noi am făcut-o, dar am făcut-o în afara acțiunilor autorităților. Am făcut-o pe responsabilitate profesională. În primul rând, nu au fost încurajați de autorități nu doar psihologii, dar cred că nici alții. În al doilea rând, oamenii au această reținere de a ieși în spațiul public fiindcă nefiind foarte mult protejați de întreaga cultură științifică și a autorității, mulți nu sunt dispuși să ducă înjurături, nu sunt dispuși să se lupte cu tot felul de prostii care există în spațiul public. Atunci se întreabă de ce să iasă, ca să fie înjurați, să fie criticați? Atunci oamenii își văd de treaba lor. Nici nu li s-a cerut și dacă nu li s-a cerut, nu au nici motivația pentru a ieși pentru că, de cele mai multe ori, nu primesc decât critici și înjurături.
Rep: În schimb ies medici care contestă măsurile autorităților și care îi ironizează pe cei care se tem de coronavirus. Dau ca exemplu medicul gastroenterolog de Spitalul Județean Sfântul Spiridon din Iași. Nu îi dau numele. Astfel de poziții care vin din partea unor medici, și acesta nu este singurul, au o penetrare mediatică fantastică. Vin pe fondul unei îndoieli majore existente la nivelul populației, care abia așteaptă asta, o confirmare a faptului că ceea ce spun autoritățile nu are corespondent în realitate.
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Corect, dar asta e și din cauza mass mediei. Nu dumneavoastră specific, dar mass media, în ultimii zece ani, a reușit să arunce în aer și să pună la risc societatea prin faptul că, de dragul rating-ului, a început să invite la emisiuni, la posturi de televiziune și de radio, pretinse de calitate, „experți” din zona astrologiei, vrăjitoriei și a magiei albe, care s-au apucat să facă, întrebați fiind, prognoze economice, politice, sociale. Nimeni nu spune să nu apară, dar acum 15 – 20 de ani de ani apăreau la televizor în zona de entertainment, mai restrânsă, unde știai că e o chestie de distracție, nu o chestie serioasă. Acum apar în jurnale de știri și la emisiuni în prime-time despre prognoze economice. Și într-o societate în care oamenii au acest nivel de analfabetism funcțional atât de mare, mai vine și mass media care îi promovează ca experți. Atunci, să nu ne mirăm că există această atitudine. Și întorcându-ne la categoriile profesionale, să știți că nu toți medicii sunt buni medici, cum nu toți fizicienii sunt buni fizicieni. Foarte mulți astrologi, vrăjitori, cei cu magie albă sunt de fapt absolvenți de fizică, chimie, biologie. Și ei sunt specialiști. O fi medic, dar e medic specialist într-un domeniu. Nu se pricepe la partea de virusologie sau la alt domeniu. Nu poți să spui că este expert pentru că este medic, mai ales că nu toți medicii sunt la fel de buni și nu toți medicii au expertiză în orice domeniu din medicină. Numai că pentru asta era necesar să vedem o implicare mai activă a autorităților.Eu aș fi ținut aproape și îi aveam în comisie pe președintele Colegiului Medicilor, pe președintele Asociației Psihologilor din România sau al Colegiului Psihologilor din România. Aveam forurile profesionale aproape și mă consultam cu ele. Când aș fi văzut că cineva din forurile profesionale iese în spațiul public, punând la risc măsurile guvernamentale, se puteau lua măsuri atât pe linie legală, ca totuși oamenii să nu uite să cuntem în stare de alertă și se aplică, totuși, o serie de măsuri destul de dure, cât și pe latură profesională. Dar noi am ales să avem o altă abordare.
Rep: Eu nu am văzut nicio reacție a președintelui Colegiului Medicilor față de o astfel de declarație.
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Am înțeles. De ce ar fi avut dacă președintele Colegiului Medicilor nu face parte din autoritatea națională? Dacă nu a fost nevoie de el când s-au luat măsurile și s-au stabilit atitudinea autorităților, de ce acum când lucrurile merg prost, se gândește, probabil, că dacă nu a fost nevoie atunci, se poate, nu? Nu vreau să vorbesc în numele lui.
Rep: Ați spus că nu există niciun psiholog în echipa care gestionează epidemia.
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Din câte știu eu, nu există.
Rep: Aveți vreo explicație pentru faptul că, iată, continuăm să privim corpul ca o entitate separată de minte? Asta facem acum.
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Nu am, dar nu privim așa. Ce spuneți dumneavoastră e o chestie sofisticată. Noi nici nu am ajuns acolo măcar. Dumneavoastră spuneți că unele reacții determinate de virus au și consecințe psihologice, de anxietate, că este o interacțiune psihic corp. Noi nici nu discutăm aici. Ar trebui să avem psihologi pentru simplul fapt că am luat măsuri care vizează comportamentul oamenilor la nivel social. Mă refer la izolare, distanțare socială, purtarea măștii. E vorba despre schimbare comportamentală. Cine e specialist în schimbare comportamentală?
Rep: Vă întrebam pentru că am văzut inclusiv postări ale medicilor pe Facebook care spun că după ce va trece epidemia spitalele de boli mintale se vor umple.
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Da, s-ar putea să fie și asta, dar este o altă problemă. Este consecința pandemiei. Dar noi vorbim de modalități de control a pandemiei și nici măcar acolo nu am făcut mare lucru.
Rep: În încheiere vreau să aduc în discuție mesajul unui medic. Este șeful Spitalului Victor Babeș din Timișoara. E un mesaj pentru cei care nu cred în COVID-19. „Avem și lumânări. Îi așteptăm în spitale. Nu mai avem arme. Nu te poți lupta cu prostia, cu ignoranța, cu conspirația.”, a spus domnia sa. Iată că medicii trag un semnal de alarmă. Spun că tot efortul depus până acume anulat de această iresponsabilitate a oamenilor. Mai mult, ei se așteaptă ca situația să devină critică. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce impact credeți că are acest mesaj? Îi va speria pe oameni atât de tară încât să își schimbe abordarea față de coronavirus?
Prof. univ.dr.psih. Daniel David: Dacă acest mesaj sau un mesaj similar ar fi venit în prime time, în care să îl ai alături pe președintele țării sau pe ministru sau pe cel care răspunde de starea de alertă și veneai cu acești experți care comunicau acest lucru, cred că impactul era altul, decât atunci când un om de bunăcredință, disperat, scrie acest mesaj pe Facebook și e preluat de mass media. Așa cum el spune chestii de acest tip, alții îl înjură și spun că nu are dreptate. Un astfel de mesaj trebuia să fie preluat de autorități și un astfel de expert sau o autoritate cum este Colegiul Medicilor ar fi trebuit să comunice în prime time, așa cum făceau autoritățile în primele zile și săptămâni în timpul stării de urgență, când știai că la Știri, în zona de prime time, la televiziunile importante se vor transmite mesajele importante legate de ordonanța militară. Acum nu știi cine cum apare, când apare sau dacă apare cineva. Mai sunt oameni de bunăcredință și curajoși, ca acest domn, care mai spun niște lucruri pe care unii din mass media le preiau, dar apar alții care îl atacă. Nu mai este coordonare. Suntem prinși pe picior greșit în această explozie a comportamentului pe care l-am suprimat în timpul stării de urgență și nu mai știm cum să-l ținem sub control. Soluția este reîntoarcerea autorităților la o abordare serioasă. Să văd forurile profesionale ale medicilor și psihologilor în jurul lor. Să văd comunicări periodice, măcar la două zile în zonă de prime-time din partea guvernului, a președinției. Nu atât politicienii să vorbească, cât ei să fie acolo ca să dea autoritate. Cred că experții din forurile profesionale trebuie să se exprime într-o manieră gravă, riguroasă în zona de prime-time fiindcă pandemia nu plutește deasupra noastră, ci se află printre noi.