București, 15 august 2025
De la:
Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM)
Către:
Guvernul României
În atenția:
Domnului Ilie – Gavril Bolojan, Prim-Ministru
Domnului Alexandru Nazare, Ministru de Finanțe
Ref: Efectele negative majore ale abrogării Capitolului IV¹ – „Eșalonare la plată, în formă simplificată” din Codul de procedură fiscală și propunere de mecanism alternativ
Stimate Domnule Prim-Ministru,
Stimate Domnule Ministru,
Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM) își exprimă îngrijorarea profundă față de măsura din proiectul legislativ aflat în dezbatere prin care se abrogă Capitolul IV¹ – „Eșalonare la plată, în formă simplificată”, aplicabil obligațiilor fiscale administrate de organul fiscal central. O asemenea abrogare afectează direct lichiditatea IMM-urilor, continuitatea proiectelor cu finanțare europeană și stabilitatea bazei de impunere. Textul proiectului confirmă explicit abrogarea integrală a capitolului și oprește aprobările viitoare ale acestei proceduri, menținând doar eșalonările simplificate aflate deja în derulare.
Acest mecanism a reprezentat, în ultimii ani, o plasă de siguranță vitală pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru protejarea fluxurilor de numerar, prevenirea blocajelor în derularea proiectelor și menținerea disciplinei fiscale. Eliminarea sa, fără a introduce o soluție echivalentă, va genera efecte grave asupra mediului de afaceri, asupra absorbției fondurilor europene și asupra stabilității economice și sociale a României.
Vă supunem atenției argumentele detaliate pentru menținerea acestui mecanism sau, cel puțin, înlocuirea lui cu o soluție echivalentă, rapidă și cu cost de conformare redus:
1) Instrument contraciclic de lichiditate, cu cost bugetar redus:
Eșalonarea simplificată reprezintă un mecanism eficient care permite încasarea integrală a obligațiilor principale și a dobânzilor pe un orizont scurt (6 – 12 luni), evitând costurile ridicate și fricțiunile asociate executării silite, litigiilor și procedurilor de insolvență. În loc să împingă contribuabili temporar ilichizi, dar solvabili, în zona de neconformare, acest instrument stabilizează baza de impunere și previne intrarea în insolvențe inutile, atunci când problema este una de cash-flow și nu de solvabilitate. Prin natura sa, sprijină IMM-urile solvabile, dar aflate în dificultăți temporare, să traverseze perioadele dificile fără a părăsi circuitul fiscal și cu un cost bugetar redus.
2) Corectarea dezechilibrului structural stat – contribuabil / stat – beneficiar:
În relația cu mediul privat, statul generează adesea o asimetrie majoră: de exemplu, prin autoritățile de management, întârzie rambursările și prefinanțările aferente proiectelor publice sau europene, însă, prin ANAF, solicită plata la termen a taxelor aferente acelorași venituri neîncasate. În acest context, eșalonarea simplificată a funcționat ca o punte de trezorerie și lichiditate, menținând fluxul financiar al operatorilor economici până la onorarea obligațiilor de plată de către entitățile publice. Acest mecanism a prevenit popriri pe conturi, a evitat pierderile de fonduri eligibile (care devin neeligibile în momentul schimbării destinației) și a permis derularea normală a proiectelor până la încasarea sumelor cuvenite. Eliminarea sa rupe această punte exact în situațiile în care blocajele provin de la stat, transferând integral costul financiar către contribuabil și vulnerabilizând în special beneficiarii privați ai proiectelor europene.
3) Blocaje pe lanțul economic și efect de domino:
Întârzierea unei plăți publice se propagă rapid în economie: beneficiarii nu își pot achita facturile către furnizori, aceștia nu își plătesc subcontractorii și angajații, iar aceștia, la rândul lor, nu își onorează obligațiile către propriii furnizori. Construcțiile, producția și serviciile externalizate sunt sectoare deosebit de expuse la acest efect de domino, în care un blocaj punctual se poate transforma într-o succesiune de falimente. Eșalonarea simplificată a funcționat ca o supapă de atenuare a acestor efecte, permițând companiilor să mențină fluxurile financiare și să evite insolvențele și pierderile masive de locuri de muncă. Eliminarea acestui mecanism va amplifica fenomenul, accelerând scăderea activității economice și vulnerabilizând întregi lanțuri valorice.
4) Protejarea absorbției fondurilor UE:
Beneficiarii privați ai proiectelor cu finanțare europeană, confruntați cu decalaje frecvente de cel puțin 3 – 6 luni între depunerea cererilor de rambursare, validarea acestora și plata efectivă, au utilizat eșalonarea simplificată ca pe un instrument esențial pentru a-și menține activitatea operațională și pentru a evita blocajele de implementare. În practică, aceste decalaje împing beneficiarii într-un deficit temporar de lichiditate, întrucât trebuie să finanțeze din surse proprii costuri mari, dintre care peste 60% sunt cheltuieli salariale (în cazul proiectelor pe parte de capital uman, de exemplu). Fără acest mecanism, crește exponențial riscul de neatingere a indicatorilor contractuali, apar întârzieri, penalități și rezilieri, ceea ce conduce la dezangajarea fondurilor asumate de România în fața Comisiei Europene. Mai mult, orice datorie fiscală apărută în acest interval declanșează de multe ori popriri inclusiv pe conturile de proiect, pierderea eligibilității unor cheltuieli, blocarea implementării și, în final, pierderi ireversibile de fonduri pentru România.
5) Alternativă accesibilă într-un context de înăsprire severă a finanțării bancare:
În T1 2025, băncile au raportat al treilea trimestru consecutiv de înăsprire a standardelor de creditare, iar pe segmentul creditelor pe termen lung acordate IMM-urilor, înăsprirea netă a atins +24%, afectând direct accesul la capital de lucru și la finanțări de trezorerie. Dobânzile ridicate și cerințele tot mai stricte de garanții fac ca finanțarea bancară să fie fie prohibitivă, fie inaccesibilă pentru multe firme. În acest context, eșalonarea simplificată a funcționat ca o alternativă fiscală temporară, cu costuri mult mai mici și fără cerințe excesive de garanții, permițând companiilor să traverseze perioade de tensiune financiară fără a-și întrerupe activitatea și evitând efectele de lanț negative asupra economiei.
6) Mecanism disciplinat de conformare fiscală, nu „amnistie”:
Eșalonarea simplificată nu reprezintă o iertare de datorie, ci o amânare strict reglementată, cu grafic de plată ferm și dobânzi aplicate, menită să ofere timp contribuabililor temporar ilichizi, dar solvabili, să își onoreze obligațiile fără a intra în executare silită. Prin reducerea costurilor publice asociate procedurilor de executare și insolvență și prin menținerea presiunii de conformare, mecanismul stimulează comportamentul fiscal corect. Peste 90% dintre beneficiari au continuat să își achite la termen și celelalte obligații fiscale care nu făceau obiectul eșalonării, confirmând că acest instrument sprijină conformarea voluntară și consolidarea disciplinei fiscale.
7) Procedura clasică cu garanții reale și fideiusiune – inadecvată pentru blocaje temporare de lichiditate:
Înlocuirea eșalonării simplificate cu varianta „clasică” impune obligația cumulativă de garanții reale și contract de fideiusiune autentificat (art. 193¹ Cod procedură fiscală), ceea ce se traduce printr-o dublă garanție și prin executare deîndată în caz de nerespectare a condițiilor. Această procedură crește semnificativ costurile de tranzacție și timpul de procesare, fiind exact opusul unei soluții rapide și eficiente. Pentru IMM-urile cu dificultăți temporare de cash-flow, dar solvabile și aflate în așteptarea unei decontări publice sau a unei rambursări din fonduri europene, acest mecanism este nepractic, împovărător și disproporționat față de riscul real, anulând tocmai beneficiul de lichiditate pe care eșalonarea simplificată îl asigura.
8) Respectarea bunelor practici europene privind termenele de plată:
În Uniunea Europeană, autoritățile publice trebuie să efectueze plățile în maximum 30 de zile (sau 60 de zile în cazul spitalelor), iar România a fost deja avertizată și vizată de proceduri pentru întârzieri semnificative, cum este cazul relației farmacii – spitale. Aceste întârzieri reflectă persistența blocajelor de tip G2B (Government to Business), în care chiar statul generează decalaje de încasare pentru operatorii economici. În acest context, eșalonarea simplificată a acționat ca o supapă internă de conformare fiscală, permițând mediului privat să își onoreze obligațiile către buget chiar și atunci când întârzierile proveneau de la plățile publice, reducând astfel efectul negativ al acestor decalaje asupra lichidității companiilor.
9) Impact social major și efecte asupra pieței muncii:
IMM-urile, ce reprezintă marea majoritate a firmelor din România și angajează peste 65% din forța de muncă, sunt direct expuse riscului de falimente în cascadă odată cu eliminarea mecanismului de eșalonare simplificată. Lipsa acestui instrument crește probabilitatea de insolvență și disponibilizări, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetul de asigurări sociale și reduce capacitatea de colectare a veniturilor fiscale. Acest efect negativ se propagă în economie, amplificând ciclurile recesive și reducând șansele de redresare rapidă, cu consecințe pe termen lung atât pentru stabilitatea economică, cât și pentru coeziunea socială.
10) Predictibilitate, încredere și efectele unui regim tranzitoriu insuficient:
Stabilitatea fiscală este un criteriu esențial pentru deciziile de investiție, iar renunțarea bruscă la un mecanism perceput de mediul de afaceri ca echilibrat și eficient transmite un semnal negativ atât investitorilor interni, cât și celor internaționali despre coerența și stabilitatea politicilor fiscale din România. Această schimbare reduce încrederea în mediul fiscal, afectează apetitul pentru proiecte pe termen mediu, crește costul capitalului și poate influența negativ deciziile strategice ale companiilor. În plus, regimul tranzitoriu propus, care menține valabile doar eșalonările simplificate deja în derulare și oprește aprobările sau modificările viitoare, nu compensează pierderea mecanismului, generând discontinuitate tocmai în perioadele în care ciclurile de plăți publice și fluxurile de fonduri europene sunt întârziate, amplificând riscurile pentru mediul economic.
Propunere de condiționare și restructurare a accesului la înlesnirile la plată prin eșalonarea simplificată:
Eligibilitate și obligații pe durata eșalonării:
Condiții de acces (cumulative):
*Cazier fiscal curat în ultimele 12 luni, fără înscrieri privind evaziune, declarații nedepuse ori sancțiuni majore.
*Contribuabilul nu a fost supus executării garanței constituite la cesiunea părților sociale, în condițiile impuse de noua legislație.
Obligații pe durata eșalonării (pierdere de drept la nerespectare):
*Plata la termen a tuturor obligațiilor fiscale curente neeșalonate; eliminarea termenului de grație de 30 de zile de la scadență; orice întârziere atrage pierderea eșalonării.
*Plata la termen a ratelor din grafic; eliminarea termenului de grație de 30 de zile de la scadență; orice întârziere atrage pierderea eșalonării.
Durata eșalonării:
*Eșalonarea se stabilește între minimum 3 luni și maximum 12 luni, în funcție de valoarea creanțelor fiscale eșalonate, prin stabilirea unor plafoane corelate cu valoarea bazelor impozabile care au generat creanțele fiscale pentru care se solicita eșalonare.
Mecanism anti‑recidivă:
*În cazul pierderii eșalonării din culpa debitorului, accesul la o nouă eșalonare simplificată este suspendat automat pentru o perioadă de 12 – 24 luni.
Interval minim până la o nouă înlesnire:
*Acordarea unei noi înlesniri la plată se poate face numai după trecerea unei perioade cel puțin egale cu durata ultimei eșalonări simplificate.
Clauză de protecție a conturilor aferente proiectelor europene:
*Fără popriri pe conturile dedicate proiectelor UE pe perioada eșalonării, dacă beneficiarul respectă graficul.
Propunere de mecanism alternativ – Mecanism rapid de eșalonare temporară:
Dacă abrogarea Capitolului IV¹ se menține, solicităm instituirea de urgență a unui mecanism echivalent, cu următoarele caracteristici operaționale:
- Durată 6 – 9 luni, calibrată pe decalajele reale (publice/UE) de încasare;
- Procedură 100% online, decizie în maxim 10 zile de la depunerea cererii;
- Garanții reduse: pentru sume <250.000 lei, fideiusiune simplificată; peste prag, combinație proporțională garanții reale/fideiusiune;
- Dobândă la nivelul legal, fără penalități suplimentare, condiționată de conformare curentă;
- Clauză de protecție a conturilor aferente proiectelor europene: fără popriri pe conturile dedicate proiectelor UE pe perioada eșalonării, dacă beneficiarul respectă graficul;
Concluzii:
Având în vedere toate argumentele detaliate mai sus, care demonstrează fără echivoc importanța critică a mecanismului de eșalonare simplificată pentru buna funcționare a economiei, solicităm cu fermitate menținerea integrală a Capitolului IV¹ din Codul de procedură fiscală sau, în situația în care acest lucru nu este posibil, adoptarea de urgență a unui mecanism alternativ care să fie în mod real echivalent din punct de vedere al vitezei de implementare, al simplității procedurale și al eficienței operaționale. Este esențial ca acest instrument să fie construit astfel încât să ofere mediului privat același nivel de predictibilitate, flexibilitate și sprijin pentru lichiditate pe care l-a oferit procedura actuală, evitând blocaje care ar putea duce la falimente în lanț, la pierderi masive de locuri de muncă, la scăderea competitivității IMM-urilor și la periclitarea absorbției fondurilor europene.
În lipsa unui astfel de mecanism, riscul este de a genera un efect negativ multiplu: creșterea tensiunilor sociale, diminuarea investițiilor, pierderea unor surse importante de finanțare externă și deteriorarea stabilității fiscale a României pe termen mediu și lung.
Din aceste motive, FICSIMM își exprimă disponibilitatea deplină de a colabora strâns cu autoritățile publice relevante pentru co-proiectarea și optimizarea unui nou mecanism adaptat realităților economice actuale. Vom pune la dispoziție date statistice, studii de caz și exemple concrete provenite din rețeaua noastră extinsă de membri și parteneri, astfel încât soluția finală să fie nu doar compatibilă cu nevoile IMM-urilor, ci și perfect aliniată la bunele practici europene și la obiectivele strategice ale României în domeniul dezvoltării economice și al integrării în piața unică europeană.
Cu aleasă considerație,
Mirabela Miron, Loredana Mihăilă,
Președintă Vicepreședintă
Fii alături de noi pe Facebook