Refugiaţii din Ucraina care suferă de boli renale şi au nevoie de îngrijire medicală de specialitate, inclusiv de şedinţe de dializă, se pot adresa Spitalului Clinic „Dr. C.I. Parhon” din Iaşi.
Astfel, reprezentanţii spitalului au precizat că se adresează atât pacienţilor care fac de şedinţe de dializă, cât şi celor care au trecut printr-un transplant renal şi au nevoie de evaluare sau de urmărire a stării de sănătate, scrie ziaruldeiasi.ro.
Persoanele care asigură cazarea şi deplasarea refugiaţilor sunt rugate să îi îndrume pe refugiaţi către Spitalul „Parhon” din Iaşi. „Înţelegem nevoia urgentă de tratament medical a acestor pacienţi care se retrag din faţa conflictului din Ucraina. Suntem alături de ei şi ne-am exprimat disponibilitatea să îi evaluăm şi să îi tratăm”, au precizat reprezentanţii unităţii medicale.
7.000 de persoane fac dializă în Ucraina
Zilele trecute, conf.dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul „Parhon” din Iaşi, a atras atenţia asupra faptului că miile de pacienţi care fac dializă în Ucraina vor ajunge să fie victime ale războiului din cauza faptului că nu au avut acces la tratament.
Specialistul spune că sunt 7.000 de pacienţi diagnosticaţi cu insuficienţă renală în Ucraina, fiind persoane cu vârsta medie de 40 de ani.
„Toţi sunt dializaţi în centrele de dializă din marile oraşe şi au nevoie să călătorească dus-întors o dată la trei zile. Pentru a funcţiona, aceste centre au nevoie de personal în număr mare, apă în cantitate foarte mare, curent şi echipamente medicale. Toate de mai sus sunt imposibil de realizat în contextul actual. Toţi aceşti 7.000 de pacienţi pot supravieţui fără dializă maximum 7 până la 10 zile”, a explicat conf. dr. Ionuţ Nistor.
Pentru pacienţii cu insuficienţă renală, şedinţele de dializă fac diferenţa dintre viaţă şi moarte pentru că astfel sunt eliminate toxinele, sărurile şi apa în exces.
„Dacă nu reuşesc să facă şedinţele de dializă, toxinele eliminate de rinichi sau în situaţia aceasta de aparatul de dializă, se acumulează şi pacienţii se simt din ce în ce mai rău până la intrarea pacientului în comă sau complicaţii cardiovasculare care pot duce la oprirea cordului”, a mai explicat medicul ieşean.