Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): “An îngrozitor pentru pacienţii cronici non-Covid care au avut nevoie de asistență medicală spitalicească. Transformarea spitalelor în centre Covid-19 a dus la blocarea dramatică a accesului la servicii medicale şi medicamente, înregistrându-se scăderi între 30-80% față de 2019 în consumul din spitale. Pacienţii români intră şi mai bolnavi în 2021, şi nu se întrevede nicio şansă ca situaţia să se amelioreze.”
PRIMER – care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – atrage atenţia asupra scăderii consumului de medicamente în volum (cutii) la nivelul spitalelor din România cu cel puţin 20% în primele 10 luni ale anului (ianuarie 2020 – octombrie 2020), comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, aşa cum rezultă din datele transmise către membrii PRIMER de Cegedim, o companie de cercetare a pieţei farmaceutice.
Cele mai mari scăderi în volum s-au înregistrat la nivelul produselor critice injectabile pentru pacienții spitalizați: ranitidinum (minus 81.4%), levofloxacinum (minus 70.8%), vancomycinum (minus 65.4%), metoclopramidum (minus 35.7%), lidocainum (minus 30.9%) și piracetamum (minus 30.5%). Alte medicamente esenţiale în tratamentul spitalicesc au avut scăderi neverosimile față de primele 10 luni din 2019, antibioticele injectabile au scăzut cu 41,2% (gentamicină), 36,3% (ciprofloxacină), 30% (ceftriaxonă) şi 29,6% (cefuroximă). În acelaşi timp, consumul de metamizol şi hidrocortizon s-a redus cu 22%, iar cel al soluţiilor perfuzabile cu 26,4% (clorură de sodiu), respectiv 25,9% (glucoză). Situaţii similare de consum prăbuşit se înregistrează şi în cazul analgezicelor injectabile, a anestezicelor şi a relaxantelor musculare.
O situație la fel de gravă este și cea a medicamentelor oncologice din spitale și ambulatorii de specialitate, al căror volum s-a redus cu peste 10%, potrivit datelor Cegedim. Astfel, medicamente vitale pentru pacienții cu afecțiuni oncologice au înregistrat scăderi semnificative: doxorubicină (minus 43,6%), gemcitabina (minus 37,2%), etoposidum (minus 35,4%) și cisplatin (minus 28,6%).
“Volumul medicamentelor din spitale s-a redus substanţial din cauza dificultăţilor în a accesa servicii medicale pentru pacienţii acuţi sau cronici, dar şi din teamă bolnavilor de a merge la spital, din cauza pandemiei. De asemenea, lipsa accesului la medicamente destinate utilizării în ambulatoriu pentru bolnavii cronici – sunt deja cunoscute exemple precum levotiroxina, metformină, verapamil – sau mai recent și a unor antibiotice uzuale, va genera agravarea problemelor existente de sănătate ale pacienţilor români, efectul urmând a se manifesta în următorii 4-5 ani”, a declarat Dr. Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.
Aşadar, pandemia de coronavirus are deja un impact considerabil asupra stării de sănătate a pacienților ca urmare a neprezentării acestora în spitale sau a îngreunării accesului la servicii medicale pe fondul măsurilor luate în contextul actual.
Directorul Executiv PRIMER a mai afirmat că „În 2021, ne așteptăm la o înrăutățire a stării generale de sănătate a populației, întrucât orice întârziere a spitalizării unui pacient acut sau cronic în vederea administrării unui tratament adecvat nu face decât să îi agraveze bolile existente, necesitând astfel resurse suplimentare de sănătate”.
În acest context, PRIMER solicită autorităţilor să trateze cu maximă responsabilitate această situaţie, alocând resurse financiare importante pentru sistemul sanitar în 2021.
Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA-SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.