Stiri Eveniment Iasi TV Life

O româncă stabilită în Anglia a murit, duminică, într-un accident rutier cumplit.

Este vorba despre Corina Diaconu, o femeie în vârstă de 35 de ani, care era stabilită în Anglia de aproape 6 ani. Femeia avea doi copii și lucra din greu pentru a încerca să-și întrețină familia și cele două case, cea din România și cea din Anglia. A avut două relații de durată, cu un român și cu un nigerian, din care au rezultat cei doi copii, o fată de 12 ani și un băiețel de 2 ani jumate.

 

Conform bournemouthecho.co.uk, mașina în care se afla Corina a intrat în coliziune cu o altă mașină. În ciuda eforturilor depuse de medici, Corina a murit. Alți cinci oameni rămăseseră blocați, patru dintre ei fiind răniți grav.

Cei care au cunoscut-o pe Corina sunt profund îndurerați. O prietenă a acesteia a împărtășit detalii despre viața femeii, parcă ruptă din filme.

„Este vorba despre prietena mea, Corina Diaconu, care urma să împlinească 36 de ani în data de 18 martie. Din nefericire, ieri dimineață a decedat în urma unui accident de mașină când se întorcea de la muncă. Avea doi copii, o fată de 12 ani, Ana, care este în grija unei mătuși la Suceava și urma să o aducă la vară în Anglia, și un băiețel de doi ani jumate pe nume Ty care a rămas aici, în Anglia, la tatăl lui. Era în Anglia de vreo 5-6 ani. Era asistentă medicală și muncea exagerat de mult ca să poată întreține amândouă casele, cea din România și cea de aici. Fata o are cu un român cu care a fost căsătorită și de care era divorțată. Băiatul este făcut cu un nigerian cu care a avut o relație de câțiva ani, relație recunoscută de legea engleză ca parteneriat civil. Am luat legătura cu familia din România, îmi vor trimite o procură ca să mă pot ocupa de toate demersurile. Așteptăm ancheta poliției și abia apoi vom face demersurile de repatriere. (...) Ea era despărțită și de tatăl băiatului și își creștea singură băiatul. O ajuta o familie care locuia împreună cu ea. Muncea enorm, era o fată foarte sufletistă și săritoare,” a declarat pentru Spynews prietena Corinei, Laura Hota.

 

 

 

Femeia de 31 de ani, Alina Mihaela Olaru, din Rădăuţi, şi-a înjunghiat fiica în vârstă de şase ani.

O romanca de etnie rroma, Anina Ciuciu, fost consilier onorific pentru problemele rromilor in Guvernul Victor Ponta si absolventa a universitatii Sorbona, candideaza la un fotoliu in Senatul francez, sfidand traditia camerei superioare a legislativului francez, relateaza France 24, care a realizat un interviu cu tanara.

O cercetătoare din România, Ioana Cozmuţa, lucrează la centrul din Silicon Valley al Agenţiei Spaţiale Americane NASA la un proiect care vizează integrarea orbitei Pământului în viaţa noastră de zi cu zi, astfel încât generaţiile viitoare să ajungă să lucreze în spaţiul cosmic.

Nu am avut niciodată ca obiectiv clar să ajung la NASA

Ioana Cozmuţa s-a născut la Baia Mare şi a absolvit Facutatea de Fizică a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca. Intenţiona să se facă jurnalistă, la fel ca tatăl ei, dar a ales o altă profesie, fizica, pentru ca în final să ajungă să lucreze la Space Portal (Portalul Spaţial) al centrului de cercetare NASA Ames din Silicon Valley în SUA, fiind o specialistă recunoscută la nivel internaţional în domeniul microgravitaţiei.

Crescută în comunism ca într-o ”bulă de săpun”, după cum mărturiseşte, Ioana Cozmuţa s-a întrebat ce este dincolo de graniţele ţării, aşa că, după absolvirea facultăţii de la Cluj-Napoca, a plecat în Olanda pentru doctorat.

”M-a motivat întotdeauna curiozitatea, am vrut să învăţ, să descopăr lumea şi în acelaşi timp să creez lucruri de valoare. Am învăţat limba olandeză, lucru pentru care am fost apreciată, şi am făcut multe experimente, lucrând în cadrul unui institut de fizică nucleară. M-a interesat îndeosebi ce se întâmplă la nivel atomic în interiorul materiei, cum poţi să creezi modele la scara moleculară pentru a putea prezice anumite proprietăţi”, a declarat aceasta corespondentului MEDIAFAX.

Realizând că munca de laborator îi ocupă tot timpul, că lucrează într-un mediu cu radiaţii, s-a decis să se reprofileze pe partea computaţională.

”Nu am avut niciodată ca obiectiv clar să ajung la NASA, faptul că lucrez acolo este pură întâmplare. Din Olanda am plecat în SUA, pentru a învăţa technici de chimie computaţională la Caltech. Apoi m-am mutat la Stanford în centrul de tehnologie genomică, de unde am lucrat pe un proiect de nanotehnologie cu NASA, după care m-am transferat la centrul de cercetare pe care NASA îl are în Silicon Valley”, îşi aminteşte cercetătoarea.

Mă preocupă cum putem integra orbita Pământului în viaţa noastră de zi cu zi.

A evoluat în cadrul agenţiei astfel încât în anul 2012 s-a deschis oportunitatea de a lucra la un proiect privind democratizarea spaţiului din perspectiva parteneriatelor public-privat, proiect ce abordează teme privind Staţia Spaţială Internaţională (SSI), mediul de gravitaţie redusă, identificarea oportunităţilor cât şi a barierelor existente, aplicaţii terestre.

”Munca mea se află la intersecţia dintre organizaţiile guvernamentale, industria terestră, respectiv companii private din multe sectoare de activitate, şi noua mişcare ce are loc în comercializarea spaţiului pentru a crea o economie orbitală, identificarea elementelor esenţiale stabilizării unui astfel de concept, precum şi realizarea lui practică. În momentul de faţă există firme private care asigură transportul de bunuri materiale de pe Pământ pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI), noi însă încercăm să vedem ce se va întâmpla după SSI, vorbesc aici de laboratoare automate unde se pot produce materiale, fibre optice, semiconductori, cristale cu rezoluţie înaltă, sau se pot explora noi ipoteze ştiinţifice altminteri neaccesibile pe Pământ din cauza condiţiilor create de mediului gravitaţional. Aceste cercetări au implicaţii atât în ştiinţa materialelor, cât şi în ştiinţele biologice/ biotehnologie. Ca model de afaceri, eu mă gândesc dincolo de potenţialul pe care îl are turismul spaţial. Mă preocupă cum putem integra orbita Pământului în viaţa noastră de zi cu zi. Poate generaţiile viitoare vor dori să meargă la serviciu pe orbită, să lucreze acolo”, a explicat Ioana Cozmuţa.

Una dintre provocările acestui proiect de cercetare este identificarea oportunităţilor de a utiliza resursele existente în orbita Pământului în procesele tehnologice şi producţia terestră, pentru a crea tehnologii transformative, industrii şi companii profitabile, dar în acelaşi timp şi prietenoase mediului înconjurator.

"Definiţia unei economii se leagă de procesul de transformare a resurselor existente, spre a crea valoare pentru societate, iar resursele spaţiale ar putea, prin urmare, să adauge valoare la GDP-ul existent. Mă refer la resurse precum vid de înaltă calitate, oxigen atomic, lipsa gravitaţiei, care este un mediu inovativ- radiaţia cosmică şi cea solară ca surse de energie de sine stătătoare. SSI îşi primeşte energia de la soare prin intermediul panourilor solare. Multe tehnologii dezvoltate pentru a putea opera şi supravieţui în spaţiu sunt sustenabile dar şi testate spre a minimiza consecinţele negative pe termen lung ale utilizării acestor tehnologii. Un alt exemplu ar fi crearea de centre de date orbitale, în locul celor de pe Pământ unde e nevoie de mult mai multe resurse pentru operarea lor, cum ar fi, de exemplu, cantităţi foarte mari de apă pentru răcire, şi sunt, prin urmare, neprietenoase mediului înconjurător”, a adăugat cercetătoarea de la NASA.

Potrivit acesteia, în momentul de faţă, tehnologiile există pentru ca un asemenea proiect să prindă viaţă, deoarece încă din 1995, NASA a lansat în spatele navetei spaţiale Endeavour o mini-uzină de fabricare de microcipuri cu diametrul de 5 metri. În procesul de fabricare a circuitelor integrate pe această uzină Wakeshield, vidul realizat a fost mai bun decât cel din laboratoarele de pe Pământ, iar în cadrul procesului s-a folosit oxigen atomic.

”Performanţa acestor circuite integrate era la mometul respectiv net superioară unui produs similar fabricat pe Pământ. Interesant de menţionat este că procesul de fabricaţie în spaţiu nu a necesitat apă pentru răcire pentru că s-a recurs la folosirea temperaturii joase din spaţiului cosmic. Comercializarea acestei tehnologii într-un mod profitabil nu a fost posibilă atunci deoarece preţul de transport şi operare în spaţiu era mult prea ridicat. La ora actuală, însă, datorită privatizării spaţiului, lucrurile s-au schimbat radical. Măsura de referinţă pe care o folosim atunci când vorbim de o <economie orbitală> este cât costă să transporţi un kilogram de material de pe Pământ în spaţiu, pe orbita de referinţă. Acest preţ ar putea ajunge în următorii cinci ani la circa 1.500 de dolari pe kg îndeosebi datorită companiei SpaceX, deschizând oportunităţi unice pentru afaceri şi pentru omenire”, a spus Ioana Cozmuţa.

În următorii 5 – 10 ani industria spaţială ar putea oferi exemple concludente pentru începerea producţiei în spaţiu

O parte interesantă şi antreprenorială a muncii sale este aceea de a deschide un dialog cu o multitudine de firme din industrie şi de a le intermedia accesul la informaţie.

"Multe firme se confruntă cu o serie de probleme atât în procesele tehnologice utilizate, cât şi în fabricaţia produselor lor, iar multe dintre acestea s-ar putea rezolva în spaţiu, posibil chiar într-un mod mai profitabil, dar aceste firme sau industrii nici măcar nu ştiu şi nu se gândesc la acest lucru. Bineînţeles, nu orice industrie va avea nevoie şi va putea beneficia de această abordare”, a mai spus Cozmuţa.

Printre primii candidaţi care ar putea beneficia de această oportunitate ar fi industria de semiconductori sau de stocare de date, cercetătoarea sperând ca în următorii 5 – 10 ani industria spaţială să poată oferi exemple concludente pentru demararea unei producţii în spaţiu.

Ioana Cozmuţa recunoaşte că, ajungând în SUA din România, a simţit întotdeauna că are un oarecare deficit şi i s-a părut că trebuie să muncească în plus ca să ajungă la acelaşi nivel cu colegii ei, până când şeful ei i-a spus că a luat-o prea departe înainte.

”A fost mai greu la început până mi-am luat cartea verde si am devenit cetăţean american. Mai apoi, însă, mi s-au deschis alte oportunităţi. În Silicon Valley diversitatea culturală este foarte mare, un amestec fantastic de etnii. Am învăţat să apreciez acest lucru şi, de fapt, să realizez că diversitatea este o resursă, un capital uman esenţial pentru a genera inovaţie”, a subliniat aceasta.

Întrebată dacă se consideră româncă sau americancă, Ioana Cozmuţa are un răspuns tranşant: se consideră ”cetăţean al lumii” realizând într-un fel dorinţa de acum 2.000 de ani a împaratului Marcus Aurelius.

”Mulţi astronauţi care s-au reîntors din spaţiu au mărturisit că au simţit că se întorc acasă indiferent de locul de aterizare, în Kazahstan sau altundeva. Asa mă simt şi eu, un cetăţean al lumii, mă simt acasă în România, dar şi în SUA sau în alte ţări”, a mai spus cercetătoarea de la NASA.

Deşi legată profesional de SUA, unde locuieşte împreună cu soţul şi cele două fete, de 11, respectiv 7 ani, Ioana Cozmuţa îşi face timp pentru a veni des în România, participând la diverse conferinţe unde este invitată, cum a fost şi cea de la Techsylvania din Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari evenimente IT din Europa de Est.

Sursa: mediafax.ro

  • Fundaşul austriac Christian Fuchs e căsătorit cu Raluga, o româncă stabilită în SUA, pe care a cunoscut-o în 2012, în timp ce se afla peste Ocean cu Schalke 04, pentru mai multe partide amicale

Leicester City mai are nevoie de trei puncte în ultimele trei etape pentru a deveni cea mai surprinzătoare campioană din istoria Premier League, iar povestea micuţei echipe condusă de italianul Claudio Ranieri a atras inclusiv atenţia americanilor.

Washington Post scrie astăzi despre liderul Angliei şi îl prezintă cititorilor pe Christian Fuchs, unul din oamenii-cheie ai "vulpilor" în acest sezon. În vârstă de 30 de ani, fundaşul austriac a fost transferat în vară de Leicester, de la Schalke 04, şi a devenit titular incontestabil în flancul stâng al defensivei.

"Şansele ca noi să câştigăm titlul erau de 1 la 5000 la începutul sezonului. E ceva similar cu şansa de a descoperi monstrul din Loch Ness", spune Fuchs pentru sursa citată. Fundaşul povesteşte că şi-a dat acordul să semneze cu Leicester după o discuţie cu fostul manager, Nigel Pearson, şi a aflat în timp ce se afla în vacanţă că acesta a fost înlocuit cu Ranieri: "Am vorbit (n.r. cu Pearson) despre tactica echipei şi filosofia de joc şi m-a convins să semnez. Chiam m-am simţit dorit. Apoi eram în vacanţă în Antigua şi îmi comandam o băutură de la bar, când am fost sunat de agentul meu care mi-a spus că Nigel a fost concediat". Iniţial, Fuchs nu a fost titular sub comanda lui Ranieri şi a jucat doar 21 de minute în primele şapte etape ale sezonului, dar nu a mai părăsit primul "11" după ce a primit o şansă din partea italianului.

E căsătorit cu Raluca, o româncă stabilită în SUA

Christian Fuchs spune că îşi doreşte ca după Campionatul Mondial din 2018 să se stabilească în SUA. Motivul? Este căsătorit cu o româncă, Raluca Gold-Fuchs, pe care a cunoscut-o la New York, în 2012, în timp ce se afla într-un turneu în SUA cu Schalke 04. Cei doi s-au căsătorit însă în acest moment relaţia lor e una la "distanţă".

"După un sezon lung fotbalul cade pe locul secund şi îţi doreşti să te simţi bine alături de colegii tăi. Am mers într-un club şi acolo era ea. Nu am crezut niciodată în dragoste la prima vedere, dar s-a întâmplat. Raluca are o afacere de organizare evenimente în New York, iar Ethan (fiul vitreg al fundaşului) merge la şcoală acolo şi nu ne doream ca asta să se schimbe. Ea vine în Europa la fiecare două sau trei săptămâni, iar eu încerc să merg la New York cât de des pot", a declarat Fuchs în Washington Post. Acesta spune că fiul său vitreg, Ethan, e "cel mai mare fan Leicester" din SUA: "Poartă tricoul echipei la şcoală şi ştie mai multe despre jucătorii echipei decât mine. E nebunie. Se uită la toate meciurile noastre în direct deşi asta înseamnă ca el să se trezească foarte devreme".

  • Multe dintre evenimentele organizate de firma Ralucăi Gold-Fuchs sunt destinate românilor stabiliţi în SUA

Vrea să devină kicker în NFL!

Fuchs e decis să plece în SUA după CM 2018 şi să îşi continue cariera, dar nu în "soccer", deşi probabil i-ar fi uşor să-şi găsească un contract în MLS, ci în fotbalul american. Fuchs execută aproape toate fazele fixe la Leicester şi spune că se descurcă foarte bine şi cu "balonul oval".

"Nu e o glumă. Sunt foarte serios când spun asta. Ştiu că pot fi un kicker bun. Am avut un antrenament şi am reuşit 18 din 20 de lovituri. Toate s-au dus printre buturi. Mai pot juca fotbal pentru câţiva ani, dar vreau să stau pe stadion şi mai mult. Va fi fabulos să intru pe teren în faţa unui public numeros şi doar să lovesc mingea. De ce să nu-mi prelungesc cariera până la 45?", spune Fuchs, care îl are drept exemplu pe Toni Fritsch, un fost jucător de fotbal din Austria care a câştigat Super Bowl-ul cu Dallas Cowboys, în 1972.

Sursa: prosport.ro

Alice, o romanca de 27 de ani, a renunţat la civilizaţie şi la viaţa agitată a oraşului, pentru a trăi mai aproape de natură. Alaturi de partenerul sau, un artist norvegian ce ii impartaseste admiratia pentru natura, si cei doi copii – un baietel de 8 ani pe care ea il are dintr-o relatie anterioara si fetita de un an de zile pe care o are cu acesta, românca s-a stabilit intr-un sat din Peninsula Iberica.

O româncă a fost lovită mortal de un vehicul, pe o autostradă din nordul Italiei, după ce a coborât din autoturismul în care se afla din cauza unei dispute violente cu soţul ei, un italian, informează presa italiană.

Trendul de adopţie al practicării sporturilor este mai accelerat la segmentul feminin. Astfel, 32% dintre femeile intervievate susţin că fac mai mult sport decât în urmă cu un an (faţă de 30% în cazul bărbaţilor), scrie One.ro.

Alpinista română Dor Geta Popescu, în vârstă de 12 ani, a atins vârful Aconcagua (Argentina), de 6960 metri, şi a stabilit un nou record mondial de vârstă pentru acest vârf, sâmbătă, 6 februarie, conform unui comunicat remis de Clubul Sportiv Montan Altitudine.

O femeie din Bucureşti a ajuns de urgenţă la spital, după ce a consumat o plantă pe care o cumpărase din supermarket. Ulterior, pacienta a aflat ce pusese, de fapt, în coşul de cumpărturi.

Page 1 of 4
Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« September 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30