Trebuie să recunoaștem că România nu poate fi considerată „o țară a absolvenților de facultate”. Realitatea este că suntem în coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește procentul de persoane care au absolvit învățământul superior. Ponderea absolvenților în România (23% în 2021) reprezintă aproape jumătate din media UE. Mai mult, numărul studenților continuă să scadă.
Însă cei care reușesc să obțină o diplomă se confruntă cu o provocare majoră, în afara celor care aleg să părăsească țara: găsirea unui loc de muncă pe o piață care, deși are nevoie de forță de muncă suplimentară, nu reușește să integreze proaspăt absolvenții.
România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata scăzută de angajare a absolvenților proaspeți. Este o problemă ce necesită o atenție sporită și măsuri concrete pentru a îmbunătăți situația și a oferi tinerilor noștri perspective mai bune în țara noastră.
Avem scădere de 1.000.000 de persoane în forța de muncă disponibilă din România în ultimii 10 ani. Țara noastră are a treia cea mai mică rată de angajare a absolvenților proaspeți – 70%. România, locul 26 din 27 în UE, la șomaj în rândul tinerilor.
Cu toate că rata șomajului în România este sub nivelul Uniunii Europene și al zonei euro, suntem pe locul 2 în ceea ce privește rata de șomaj în rândul tinerilor. Pe lângă dificultatea integrării lente a absolvenților pe piața muncii și problema supracalificării sau a șomajului în rândul tinerilor, avem cunoștință că, în anul 2022, unul din cinci români cu vârste între 15 și 29 de ani nu se afla nici în procesul de studiu, nici nu avea loc de muncă. Această cifră este de aproape două ori mai mare decât media Uniunii Europene și reprezintă cel mai scăzut scor din Europa. Așadar, acestea sunt patru probleme semnificative care afectează viitorul pieței muncii în România.
În decursul ultimilor 33 de ani, s-a promovat un concept conform căruia „este crucial ca fiecare copil să obțină o diplomă de studii superioare, deoarece acest lucru îi va asigura un viitor stabil și prosper”. Din nefericire, această perspectivă a avut consecința neașteptată a desființării școlilor profesionale și, în consecință, am fost martorii unei migrații semnificative a forței de muncă calificate.
Constatăm că avem o mare nevoie de zugravi, zidari, electricieni, instalatori și alte meserii pentru care nu mai există suficiente persoane calificate. În situația în care un individ devine calificat într-una din aceste meserii, există posibilitatea ca acea persoană să câștige mai bine în străinătate decât în țară. Chiar și în România, aceste meserii pot aduce un câștig mai mare decât cel al unei persoane care a absolvit o facultate. Acest trend a condus la o suprasaturare a pieței cu economiști, avocați și alte profesii similare.
Partidul Social Democrat a susținut, de altfel, în cadrul dezbaterilor pentru Legile Educației, reînființarea școlilor profesionale, învățământul dual, unde tinerii vor învăța cu îndeletnicire o meserie. Credem în continuare că această prevedere ar putea contribui decisiv la echilibrarea locurilor de muncă cu pregătirea tinerilor într-o anumită direcție profesională.
Asistăm la o problemă cu dublu tăiș:
În primul rând, universitățile pierd încet, dar sigur, contactul cu adevărata piață a muncii și cu cerințele acesteia.
În al doilea rând, economia românească are de pierdut, în mod firesc: posturi vacante, lipsă de personal, capacitate scăzută de productivitate și lipsa creșterii indicatorilor economici.
Este un lanț trofic nociv ce se configurează pe teritoriul României. Dacă nu vom găsi etapa unde să intervenim și să acționăm în consecință, este posibil ca în continuare să rămânem printre cei mai nefericiți europeni, să ne confruntăm cu crize profesionale, tinerii să nu își permită locuințe și să nu poată investi inteligent, în final trăind dezamăgiri sociale care ar putea fi evitate printr-o strategie de coeziune a pregătirii profesionale cu oportunitățile de pe piața muncii.
(Sursa: Comunicat de presă, Vasile Cîtea, deputat PSD Iași)