Partidul Social Democrat a fost nevoit să depună o moţiune de cenzură împotriva modului de guvernare iniţiat de premierul Orban.
Ceea ce îşi doresc cei care, cel putin la nivel declarativ, se autointitulează promotorii doctrinei liberale este o Românie fără opoziţie.În această ordine de idei actualul Guvern încearcă schimbarea, cu forţa, a legislaţiei electorale tocmai acum într-o perioada de precampanie, cu scopul declarat de a acapara toată puterea politică din România.
Comisia de Cod Electoral a respins propunerea de revenire la sistemul electoral cu 2 tururi de scrutin
Problema în discuţie îşi are geneza în primăvara anului 2010 când Traian Băsescu, profitând de majoritatea pe care o avea în Parlament, a susţinut un proiect de lege de modificare a legislaţiei electorale, renunţându-se la alegerile în două tururi de scrutin, fostul preşedinte aducând numeroase argumente pentru promovarea acestui sistem electoral.
Unul dintre argumente era şi de reprezentativitate în măsura în care, voturile coalizate în turul 2 pentru unul sau altul din candidaţi nu sunt voturi reprezentative în măsura în care ele au fost acordate unui alt competitor electoral în turul 1 de scrutin.
În primavara anului 2015, Comisia de Cod Electoral a respins propunerea de revenire la sistemul electoral cu 2 tururi de scrutin, Parlamentul României votând actuala forma a legislatiei cu 278 de voturi pentru şi doar 22 voturi împotriva din care doar 14 de la P.N.L. Să fi fost doar 14 parlamentari P.N.L. în acel moment ??
Ba mai mult, preşedintele Iohannis, cel care nu se grăbeşte niciodată a găsit de cuviinţă să iasă din inerţia care il caracterizează mai mereu pregătindu-se să şi promulge actuala forma a legii, probabil convins în acel moment de secretarul general al Comisiei de la Veneţia, domnul Thomas Market care declara că spre deosebire de necesităţile electorale din Republica Moldova, modificarea legislaţiei electorale în România prin revenirea la 2 tururi de scrutin este o decizie politică, dar nu o nevoie reală!
PNL încearcă, cu disperare, să justifice, printr-o formă legală, o formă de absolutism timpuriu ca şi formă de guvernământ
Mai mult, oficialul străin recomandă ca perioada de analiză şi modificare a legislaţiei electorale perioada imediat următoare desfăşurării alegerilor dar nu şi perioada anterioară desfăşurării scrutinelor electorale.
Din pacate, nici Partidul Naţional Liberal şi nici premierul Orban nu par a înţelege că, forţarea modificării legislaţiei electorale prin asumarea răspunderii Guvernului poate purta şi o urma de neconstituţionalitate, în sensul considerentelor recentei decizii a Curţii care a precizat printre altele că scoaterea Parlamentului în afara procedurii legislative prin promovarea, în mod repetat, a asumării răspunderii Guvernului este neconstituţională deoarece singura autoritate legiuitoare a ţării este Parlamentul României.
Derapajele actualului Guvern nu au trecut neobservate, Comisia de Monitorizare a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei sesizând Comisia de la Veneţia cu privire la schimbările dorite de Guvernul României în materie electorală.În loc de concluzie o singură judecată de valoare: Partidul Naţional Liberal încearca, cu disperare, să justifice, printr-o formă legală, o formă de absolutism timpuriu ca şi formă de guvernământ, o manifestare de acest gen aparţinând unor epoci de mult apuse, tipice feudalismului, lucru pe care, Partidul Social Democrat nu il va accepta niciodată.