În perioada 28-29 iunie 2021, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) găzduiește Conferința Internațională „Iași 1941-2021: Memorie, Asumare, Uitare”, organizată de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice din cadrul UAIC și Primăria Municipiului Iași.
La deschiderea conferinței, care a avut loc luni, 28 iunie, la ora 9.30 în Sala Senatului, au participat prof. univ. dr. Tudorel TOADER – Rector al UAIC, Excelența Sa David SARANGA – Ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa Arthur MATTLI – Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, Conțiu Tiberiu ȘOITU – Decan al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Alexandru MURARU – Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Comabaterea Antisemitismului și a Xenofobiei, Mihai CHIRICA – Primarul Municipiului Iași, Eduard Kupferberg – Secretar general al Federației Comunității Evreiești din România, Benjamina VLADCOVSCHI – Președinte al Comunității Evreilor din Iași și Alexandru FLORIAN – Director General al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Prof. univ. dr. Tudorel TOADER, Rectorul UAIC, a menționat în mesajul său faptul că Pogromul de la Iași constituie o pată neagră în istoria României:
„Suntem bucuroși și recunoscători pentru pagina de istorie care va fi scrisă prin lucrările care vor fi prezentate aici. Privind la scara istoriei, românii au trăit în demnitate, fiind cel mai adesea victime, și nu agresori, încercând să depășească dificultățile vremurilor, construindu-și identitatea națională și unitatea statală în bună conviețuire cu minoritățile existente. Statul român s-a structurat și se structurează ca stat de drept, în respect față de drepturile și libertățile fundamentale, pe coordonatele marii familii europene și transatlantice.
În istoria noastră, mai veche sau mai recentă, au existat însă și pete negre, având în lanțul lor cauzal ideologii de import, străine gândirii poporului român. Considerăm că o astfel de gaură neagră din istoria noastră a fost și Pogromul de la Iași petrecut acum 80 de ani. Chiar dacă relațiile dintre cele două state, dintre cele două popoare, cunosc standarde de calitate foarte bune, nu putem și nu avem voie să uităm cele petrecute acum 8 decenii.
Din perspectiva noastră, cel mai greu de explicat este faptul de a te îndrepta, până la exterminare, împotriva celor care, la un moment dat, în forme și limite diferite, aduc lumină, contribuie la evoluțiile sociale, culturale, științifice și economice. Răspunsurile, interpretările pe care dumneavoastră le veți da se adaugă celor existente, făcându-ne să înțelegem mai bine, să iertăm, fără să uităm lecțiile trecutului.”
Excelența Sa David SARANGA, Ambasadorul Israelului în România, a subliniat importanța memoriei în construcția viitorului:
„Suntem aici pentru a ne aminti de cei peste 13.000 de evrei uciși în Pogromul de la Iași. În urmă cu 80 de ani, aici a avut loc cel mai mare masacru din istoria recentă a României, copii, femei și bărbați au fost alungați din casele lor, pentru simplul motiv că s-au născut evrei. Ei au fost jefuiți, bătuți și omorâți. O ură imensă a cuprins Iașiul, un loc care, până nu demult, însemnase acasă, pentru evrei și creștini. Ordinele Mareșalului Antonescu, citez, „de a se curăța Iașiul de populația evreiască”, au permis atât soldaților, cât și civililor, să se transforme în călăi. Cei rămași în viață au fost apoi aruncați în trenurile morții, care au circulat, sub soarele verii, dus-întors, dus-întors, în mai multe gări.
Pentru a putea construi un viitor bazat pe valorile toleranței, diversității și respectului reciproc, trebuie să nu uităm. Memoria este esențială pentru poporul evreu, la fel este și educația, un instrument deosebit de valoros, pentru a pune în lumină ororile Holocaustului, dar și pentru a-i informa pe ceilalți cu privire la cultura și istoria evreilor, ca oamenii să nu mai cadă în capcana stereotipurilor antisemite. Nepăsarea și dezinformarea au rămas factori care au permis xenofobiei, intoleranței și antisemitismului să existe și astăzi în societatea noastră. Să nu fim indiferenți în fața urii, să nu acceptăm banalizarea răului, să le povestim tinerilor, din nou și din nou, despre tragedia Holocaustului.”
Excelența Sa Arthur MATTLI, Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, a amintit despre provocările pe care le implică investigarea trecutului:
„Ziua de astăzi este importantă nu doar pentru orașul Iași, nu doar pentru România, ci pentru noi toți. De-a lungul anilor, am învățat un lucru important: viitorul are nevoie de amintiri. Investigarea trecutului a fost dintotdeauna o provocare deosebită. Mulți istorici au încercat să facă tot posibilul de a ascunde, a falsifica, a banaliza a relativiza viziunea cu privire la crimele în masă comise începând cu anul 1941. Din fericire, au existat și există oameni curajoși, care vor ajuta să înțelegem trecutul, istorici, supraviețuitori, martorii contemporani.”
Conferința Internațională „Iași 1941-2021: Memorie, Asumare, Uitare” face parte dintr-o serie de manifestări dedicate comemorării a 80 de ani de la Pogromul din Iași.
Marți, 29 iunie 2021 vor avea loc ceremonii de comemorare în cimitirele evreiești din Iași, Podu Iloaiei și Târgu Frumos. De asemenea, începând cu ora 18:00, la Casa Muzeelor din str. Vasile Alecsandri nr. 6 va fi inaugurat Muzeul de istorie a Pogromului de la Iași. Evenimentele dedicate comemorării victimelor Pogromului se vor încheia cu o ceremonie organizată de Primăria Municipiului Iași în cadrul căreia supraviețuitori ai Pogromului vor primi titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Iași”.
Pogromul de la Iași (28-30 iunie 1941) a fost unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși peste 13.000 de evrei.