A trecut ceva timp de când întrebarea „Unde mă duc data viitoare în vacanță?” fie nu ne-am mai pus-o deloc, fie are răspunsuri limitate sau dubitative, din cauza pandemiei. COVID-19 continuă să afecteze masiv călătoriile obligând guvernele să impună interdicții și restricții pentru deplasările către diverse destinații. Totuși, pe măsură ce vaccinarea continuă, mulți speră că vor putea călători din nou – poate nu chiar imediat, dar măcar într-un viitor apropiat.
Când lumea se va deschide din nou, ne vom alege însă destinațiile de călătoriile ținând cont de o serie de factori, la care poate nu ne gândeam înainte de pandemie, arată Katerina Antoniou, lector pe turism la University of Central Lancashire, într-un articol publicat în The Conversation.
Cum va arăta turismul post-COVID
Deși încă sunt în vigoare o serie de restricții de călătorie, agențiile de turism au început în ultima vreme să se promoveze mai mult, asta pentru că oamenii au început deja să-și facă rezervări de vacanțe, privind cu încredere la viitor.
Condițiile de călătorie impuse de COVID-19 complică deplasările într-un viitor previzibil, incluzând eventual cerința vaccinării. Teama este că o asemenea condiție va limita opțiunile de deplasare în străinătate pentru oamenii care nu s-au vaccinat și ar putea împiedica inclusiv călătoriile interne.
Pe de altă parte, problemele economice vor afecta turismul la nivel mondial, pentru că mulți oameni și-au pierdut sursele de venit în timpul pandemiei.
Aceste două provocări ne vor influența deciziile atunci când vom alege o vacanță.
Turism orientat către individ
Până când nu va fi declarat sfârșitul pandemiei, vremurile în care alegem vacanțele în funcție de destinația în care ne-ar plăcea să fim sau în funcție de atracțiile turistice pe care am vrea să le vedem au apus. În schimb, industria din domeniu, dar și turiștii vor fi mult mai preocupați de satisfacerea unor nevoi personale. Astfel, turismul post-COVID se va concentra mai mult pe individ decât pe destinații.
Confruntați cu dorința de a călători, dar și cu obstacole practice de a-și îndeplini această dorință, este de așteptat că oamenii să facă alegeri mult mai bine cântărite. Turiștii din era post-COVID vor fi mai puțin dispuși să facă compromisuri cu viitoarea lor vacanță. Vor avea așteptări mai mari în materie de servicii ale industriei ospitalității.
Iar pentru a se ridica la înălțimea așteptărilor, industria ospitatalității va trebui să-și prioritizeze experiențele, facilitățile și serviciile oferite în materie de wellness, sănătate și wellbeing în general. Va trebui, de asemenea, să se ridice la standardele de igienă pe care turiștii, fără îndoială, le vor cere.
Ca urmare, n-ar trebui să ne surprindă dacă vom vedea crescând în popularitate turismul pentru sănătate, turismul pentru wellness, turismul spiritual și posibil cel religios. Din cauza pandemiei, turiștii vor acorda mai multă atenție ca niciodată acestor nevoi, fie că este vorba de sănătate, de tratamente de lux, de urmărirea unor obiective pentru a avea o stare de bine fizică, intelectuală și spirituală, după un an de restricții și lockdown. Este vorba, în final, de o regăsire a sinelui,
Ce este „volunturismul”
Turismul va pune accent pe dezvoltarea umană, dar și pe dialog și împăcare.
O bună parte din turismul post-COVID va avea ca prioritate nu atât destinațiile, cât oamenii.
Cei nerăbdători să scape de distanțarea fizică vor călători cel mai probabil către destinațiile unde se află cei dragi, mai ales dacă este vorba de expați, sau vor căuta noi relații. Prin urmare, vor fi frecvente călătoriile pentru vizitarea prietenilor și rudelor, dar și pentru stabilirea unor noi legături umane.
S-ar putea astfel să ia avânt așa-numitul „volunturism” – o activitate turistică de nișă ce presupune, în mare, să te oferi voluntar pentru o destinație turistică străină unde să faci muncă umanitară. Cum sunt atâtea țări în curs de dezvoltare lovite de pandemie, voluntariatul va fi nu numai de dorit, ci chiar necesar.
Ce presupune „turismul de împăcare”
Turismul de împăcare, pe de altă parte, se referă la vizitarea unor destinații specifice pentru a vedea, prin studii sau cercetare, cum s-a ajuns acolo la pace, la împăcarea comunității și cum este apreciată și celebrată această stare. Tot sub această umbrelă, a turismului de împăcare, se poate înscrie și propunerea ca turistul însuși să-și aducă o contribuție la eforturile de a face pace în destinația respectivă, după un conflict.
Turismul de împăcare implică de obicei vizitarea unor memoriale ale păcii sau a unor zone de conflict cu scopul de a învăța din greșelile războaielor din trecut și de a ajuta la rezolvarea sau prevenirea unui conflict existent. Exemple de astfel de activități turistice pot fi excursii educaționale la Memorialul Zidului Berlinului din Berlin sau la Parcul Păcii din Hiroshima, dar pot fi și workshopuri și conferințe cu profesioniști în rezolvarea conflictelor sau plimbări cu ghid în locuri rămase în istorie pentru încheierea unor acorduri de pace. Tot la această categorie se înscriu și vizitarea unor expoziții de artă cu teme de pace sau participarea la festivaluri și spectacole.
Concluzii
Industria turismului are ocazia unică de a reflecta asupra viitorului ei. Dacă vrea să aibă impact, va trebui să facă o prioritate din oferirea de experiențe accesibile ca preț, dar în același timp de calitate, care pun în centru clientul (și nu câștigul).
Indiferent când se vor relua călătoriile în lumea post-pandemie, promovarea unor destinații anume sau a unor locuri legendare nu-și mai are locul. De altfel, s-ar putea să fie și dificil, dacă vor exista în continuare restricții sau coridoare de călătorie care-și schimbă configurația.
Industria călătoriilor nu are altă șansă decât de a-și remodela vacanțele pentru a veni în întâmpinarea dorințelor clienților.