Ne paşte o criză alimentară mondială, avertizeaza ONU, G7, Banca Mondială, FMI şi alte instituţii internaţionale.
În aceste condiţii, risipa devine o problemă din ce în ce mai serioasă. Românii aruncă anual la gunoi alimente în valoare de peste patru miliarde euro, potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Cu toţii am lăsat un măr să se strice sau o pâine să se învechească. Apoi, evident, alimentul a ajuns la coşul de gunoi. Picătură cu picătură, risipa alimentară se transformă într-un ocean.
„Aruncăm în România peste două milioane de tone de alimente, în contextul în care 24% din populaţia României trăieşte în sărăcie”, spune Raluca Fişer, preşedinta Asociaţiei Green Revolution.
Risipa alimentară, în România, se traduce astfel: fiecare român care pleacă de la cumpărături cu 4 plase va folosi doar 3 dintre ele. Una, automat, ajunge la coşul de gunoi. În 365 de zile, arată ultimele studii, asta înseamnă două bancnote de 100 de euro mototolite şi aruncate printre deşeuri.
Fenomenul are mai multe cauze. Două dintre ele sunt lipsa de organizare, dar şi cumpărăturile în exces. În fapt, gospodăriile din România alocă 26% din bugetul lunar pentru alimente şi băuturi non alcoolice, în timp ce media europeană nu depăşeşte 13%.
„În spatele acestui comportament se poate ascunde o tulburare obsesiv compulsivă, se poate ascunde o stare anxioasă sau o depresie. La urma urmei, prin cumpărături ne putem asigura o plăcere de unii singuri, o plăcere la îndemână”, a declarat psihoterapeutul Constantin Cornea.
Cine produce risipa alimentară în România:
- gospodării 49%;
- industria alimentară 37%;
- retail 7%;
- alimentația publică 5%;
- sectorul agricol 2%.
Ca să scăpăm de acest obicei şi să devenim mai organizaţi, este nevoie de doar câteva trucuri simple.
„Listă de cumpărături, când ajungem la cumpărături alegem, dacă se poate, tot aşa, cântărit şi porţionat. Şi, foarte important, dacă un aliment este la termenul de valabilitate, dar este încă bun de mâncat, îl mâncăm, nu-l aruncăm”, ne sfătuieşte nutriţionistul Cristian Mărgărit.
La fel de util ar fi să stocăm alimentele la congelator, împărţite pe porţii. În plus, mai spun nutriţioniştii, un obicei bun ar fi să aşezăm alimentele noi în spatele celor aflate aproape de expirare, astfel încât să nu pierdem nimic. La nivel macro, România are nevoie şi de lanţuri de procesare.
„Nu avem investiţii în industria alimentară, în ultimii – nu zic un an, doi trei – 10 ani, 20 de ani. Industria alimentară trebuie susţinută pe proiecte, pe finanţări, ca să se retehnologizeze, să reducă, costurile pe risipă alimentară, pe neconformităţi”, a precizat şi Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui.
Dacă nu luăm măsuri urgent, spun instituţiile internaţionale, risipa va alimenta o eventuală criză de hrană. Pe fondul unui război în derulare şi a creşterii preţurilor la cereale, specialiştii se tem că suntem din ce în ce mai aproape de acest scenariu.
Sursa: Antena3