Recentul Plan Național de Redresare și Reziliență aprobat, într-un final, de Comisia Europeană este un document întocmit pe brânci care nu rezolvă marile probleme ale României. Suma totală de 30 miliarde de euro va fi alocată pe criterii partinice și nicidecum pe nevoile reale ale românilor.
Deși PNRR este un mecanism vital pentru repornirea economică a țării, coaliția de dreapta, dar mai ales USR, în acest caz, a făcut, din nou, dovada incompetenței și a superficialității în modul în care a arătat că guvernează România. Fostul ministru al investițiilor și proiectelor europene, useristul Cristian Ghinea a întocmit un document care nu este nici echilibrat, nici coerent și nici nu răspunde în mod unitar nevoilor locuitorilor din toate regiunile geografice ale țării.
Cel mai elocvent exemplu este chiar cu zona din care eu provin. Din păcate, aproape tot timpul regiunea nord-est a fost uitată când la putere a fost un guvern de dreapta, fiind favorizate alte zone ale țării. Banii europeni alocați nu vor fi ai guvernului de dreapta ci ai românilor. Și toți trebuie să beneficieze în egală măsură de aceste resurse. Suntem încă departe de a recupera decalajul de dezvoltare față de media europeană. Și nici perspectiva unei descentralizări a administrației nu avantajează zona de nord-est.
Îmi pare foarte rău că cei care acum administrează Iașul nu au înțeles cât de important era acest PNRR. Nu este posibil ca județul Cluj să primescă de 10 ori mai multe fonduri decât Iașul. Nu este posibil ca Bihorul, Timișul, Aradul să aibă de aproape de 3 ori mai mulți bani decât Iașul. Ca populație, capitala Moldovei este cel mai mare județ din țară. Însă în ceea ce privește resursele financiare nu suntem nici măcar în primele 10. Să le fie rușine celor care au avut putere de decizie și influență și au permis acest lucru!
Conform datelor de la Institutul Național de Statistică regiunea nord-est prezintă cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE). Aceasta este de 3.5 ori mai mare decât în regiunea București – Ilfov (47.1 față de 14), în condițiile în care numărul de locuitori este asemănător.
A ținut cont cineva de aceste disparități când a fost întocmit PNRR-ul? A ținut cineva cont de decalajele dintre mediul urban și cel rural? Știe cineva că în regiunea nord-est este cel mai mic grad de racordare la sistemul public de alimentare cu apă (50% față de media națională de 70%), precum și unul dintre cele mai mici procente în ceea ce privește conectarea la rețelele de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate (37,7% față de media națională de 53%). Amintesc aici și lipsa de dezvoltare a infrastructurii rutiere, mai ales lipsa unei autostrăzi care să conecteze întreaga regiune cu restul țării. Doar pe aceste considerente Guvernul de dreapta trebuia să aibă ca prioritate zona Moldovei, unde județul Iași reprezintă aproape jumătate din populație.
Ceea ce se vehiculează că va reveni Iașului prin PNRR este mult prea puțin față de nevoile locuitorilor. De fapt, la acest moment nu avem nimic concret, doar presupuneri și promisiuni ale unor politicieni locali deja compromiși.
În mod normal orientarea investițiilor trebuia să fie realizată având în mod real ca obiective asigurarea coeziunii sociale, economice și regionale, într-o abordare echilibrată astfel încât investițiile finanțate să asigure premisele pentru creștere sustenabilă și totodată să contribuie la reducerea inegalităților și a disparităților pentru regiunile geografice ale țării.
Să sperăm că majoritatea obiectivelor care vizează Iașul și regiunea Moldovei vor primi finanțare prin PNRR astfel încât această regiune să nu rămână, din nou, în coada clasamentului în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea.