În perioada pandemiei, oamenii au avut tendinţa să se refugieze în consumul de alcool sau de droguri, fiind înregistrată o creştere cu 40% a cazurilor, specialiştii spunând că a fost ca o „refulare a frustrărilor adunate în toată perioada de restricţii”.
Astfel, atât ambulatoriile, cât şi unităţile medicale de profil şi cabinetele psihologice şi de psihoterapie au fost pline de astfel de cazuri, scrie ziaruldeiasi.ro.
„Acest virus, prin contagiozitatea sa extremă, a declanşat în rândul populaţiei o stare de anxietate manifestată prin apariţia atacurilor de panică, a senzaţiei de lipsă de aer, printr-o autoanaliză a stării de sănătate, prin apariţia stărilor de nelinişte interioară sau a insomniilor”, a declarat dr. Raluca Prepeliţă, medic primar psihiatru şi director medical al Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Specialiştii au remarcat că aceste simptome nu au fost prezente doar la pacienţii care erau diagnosticaţi deja cu o tulburare psihiatrică, ci şi la persoane care nu au mai accesat serviciile de sănătate mintală anterior. De asemenea, în perioada pandemiei tot mai mulţi oameni s-au confruntat cu sentimente de neputinţă şi neajutorare sau cu frică legată de necunoaşterea modului în care va evolua infecţia pe termen mediu şi lung.
„Creşterea numărului de cazuri de infectare, precum şi creşterea numărului de decese au agravat simptomatologia anxioasă, iar aproximativ 25% din aceste cazuri au evoluat spre tulburări depresive, accentuându-se astfel starea afectivă negativă, tendinţa de izolare socială, apariţia gândurilor obsesive privind îmbolnăvirea sau chiar decesul postinfectare, tulburările de somn de tipul insomniilor, creşterea sau scăderea poftei de mâncare, creşterea sau scăderea în greutate”, spune dr. Prepeliţă.
Tulburările de somn au rămas prezente atât pe perioada infecţiei, cât şi după vindecare. Tratamentul în cazul anxietăţii şi depresiei depinde de gravitate şi constă în tratament psihoterapic, medicamentos, fiind nevoie şi de o colaborare între psihoterapeut şi medic psihiatru.