Elevii de a VIII-a vor avea obligatoriu încă o oră de sport în program, iar liceenii până la 3-4 pe săptămână, la fel ca în Finlanda.
Cu o condiţie, să fie de acord şi directorii de şcoli. Este vorba despre o nouă încercare de a opri tendinţele de sedentarism, care afectează grav sănătatea copiilor.
Comisia de specialişti, care alocă fiecărei materii un număr de ore, va lua în calcul şi situaţia sportului de la nivelul primar, unde educaţia fizică este înlocuită în multe situaţii cu romană şi matematică.
Acum la liceu se face cel mult o oră de sport pe săptămână.
Elev: „Chiar dacă unii colegi neglijează această oră, mie-mi place foarte mult”.
Reporter: „Cum neglijează?”
Elev: „Nu apar sau nu fac, stau degeaba”.
Reporter: „Poate îi doare ceva”.
Elev: „Nu, chiar nu!”
Celor care nu iubesc mişcarea li se pregăteşte ceva. Noul plan-cadru pentru liceu include şi o posibilă schimbare majoră la capitolul educaţie fizică.
Ciprian Fartușnic, cercetător ISE: „Depinde foarte mult şi câtă autonomie va fi oferită liceelor. Putem visa frumos să avem ca în liceele din alte sisteme educaţionale, Finlanda sau Marea Britanie, unde sunt în mod curent 3-4 ore pe săptămână, sau să ne asigurăm că avem minim 2 ore, iar apoi suplimentar să poată completa cu activităţi legate de un sport anume”.
Asta aşteaptă liceele care au clase speciale de fotbal sau rugby, dar copiii fac obligatoriu şi muzică sau desen.
Mona Rutnic, director: „Și-ar alege ce vor să facă într-o proporţie mult mai mare decât acum, când multe discipline sunt în trunchiul comun şi numai 2-4 ore sunt la alegerea şcolii. În general sunt foarte apropiaţi şi părinţii, şi copiii, de ideea de sport. Cu cât mai mult cu cât vorbim de o generaţie sedentară”.
Din toamna viitoare, toate clasele a opta vor avea obligatoriu două ore de educaţie fizică în orar.
Acum 6 ani, la clasele primare au apărut două materii noi – joc şi mişcare şi muzică şi mişcare. Ideea era să combine partea artistică şi elemente de motricitate. Dar nu toţi învăţătorii au înţeles că partea de mişcare nu se suprima, dacă plouă sau ninge! Chiar dacă rămân în clasă, copiii nu trebuie să joace şah sau cărţi.
Rămâne totuşi o mare problemă, unde se ţin aceste noi ore de educaţie fizică? Fostele terenuri ale şcolilor mari au tot intrat la apă, închiriate sau ocupate de chioşcuri. Iar la capitolul săli stăm dezastruos. Cu câteva excepţii, cele ridicate la ţară sunt în conservare. Iar în oraşe, de la stadiul de proiect şi până la finalizare trec lejer 8-10 ani.
Un clasament EUROSTAT, privind sumele alocate de ţările europene pentru sport şi recreere, arata că România este pe locul al patrulea… de la coadă! Numai 25 de euro pe an, pe cap de locuitor, de 10 ori mai puţin, faţă de Suedia, şi de 20 de ori mai puţin ca Luxemburg.
(Sursa: Stirileprotv.ro)