Într-un context în care numărul animalelor sălbatice este în creștere, iar România se află în fruntea clasamentului la capitolul urși brun, lipsa unui consens între Uniunea Europeană, Guvern, activiștii de mediu și comunități privind modul de abordare a acestei situații generează o dezbatere intensă și urgentă.
De José Luis Pérez.
În pădurile imense ale României, o bogată tradiție ancestrală se întâlnește cu provocările contemporane ale conservării. „Colindatul cu Ursul„, înrădăcinată în rituale păgâne antice, rămâne un element vital al țesăturii culturale românești. Cu participare activă în cel puțin 60% din comunitățile rurale, această sărbătoare implică cântece, dansuri și utilizarea pielilor de urs în festivaluri locale. O privire asupra cifrelor Institutului Național de Statistică dezvăluie o reînviere recentă a acestei tradiții, atrăgând o nouă generație dornică să-și păstreze legătura unică cu natura.
România se mândrește cu cea mai mare populație de urși bruni din Europa, având în jur de 8.000 de exemplare, conform Ministerului Mediului. Coexistența dintre aceste animale majestuoase și comunitățile locale a fost, fără îndoială, o provocare, cu peste 50 de plângeri raportate în 2021 referitoare la atacuri și pagube cauzate de urși. Cu toate acestea, strategii ingenioase, precum containerele rezistente la urși și gardurile electrice, au reușit să reducă aceste cifre la zero în 2022 și 2023, conform rapoartelor WWF-România. De asemenea, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor indică faptul că 22 de români au fost uciși de urși în perioada 2016-2022.
În stațiunea turistică montană Băile Tușnad, aproape de Miercurea Ciuc, biologul Imecs Istvan cercetează cum se pot gestiona mai eficient situațiile cu urși: „Trebuie să înțelegem că urșii nu vor dispărea din această zonă. Dar dacă un urs nu se simte în siguranță, nu va rămâne în sat”, a explicat biologul într-un interviu pentru AFP. Imecs Istvan a adus la cunoștință nemulțumirile sale cu privire la conduita turiștilor care hrănesc urșii, chiar dacă aceasta nu este o practică ilegală. Consideră că astfel de acțiuni contribuie la transformarea urșilor într-o amenințare pentru comunități.
Potrivit rezultatelor primului studiu privind populația de urși realizat de Ministerul Mediului, în ultimii opt ani, numărul estimat al urșilor bruni din România se situează între 7,536 și 8,093 exemplare, cu o densitate medie de 11 urși la 100 de kilometri pătrați.
Conform datelor oficiale din 2023, au fost eliminați 100 de urși, înregistrând o creștere de 25% față de anul precedent. Această măsură, propusă și susținută de figuri precum Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, a stârnit dezbateri intense între susținătorii conservării și cei care susțin măsuri mai radicale. Propunerea lui Tánczos Barna de a exclude Academia Română din procesul legislativ privind stabilirea cotelor pentru gestionarea populației de urși bruni a fost respinsă de comisia Academiei Române, care a subliniat importanța consultării științifice în luarea deciziilor. Tensiunile cresc odată cu propunerile legislative de excludere, generând o dezbatere extinsă privind rolul științei în formularea politicilor de mediu. În plus, fostul ministru a propus să se mărească rata de eliminare a urșilor.
Cuvintele sale nu au fost singurele în această direcție. Barna Benedek, din Ţinutul Secuiesc, își amintește că, într-o discuție cu media Székelyhon, a declarat: „Acești urși care intră în sate, în orașe, în case, care cer mâncare de la șoferi, ar trebui vânați, pentru că deja transmit acest comportament la puii lor. Aceasta este singura modalitate de a inversa și elimina această anomalie comportamentală”.
El a reamintit că Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marian Drăcea”, în urma unui studiu de habitat, a ajuns la concluzia că în țară există habitat suficient pentru cel mult 4.000 de urși, astfel că se poate spune că 2.000 de animale sunt nevoite să trăiască în afara habitatului lor natural.
Uniunea Europeană implementează proiectul „Conservation of Brown Bear population in Romania”, cunoscut sub denumirea de LIFE FOR BEAR. Acest proiect acoperă aproximativ 30% din suprafața totală a României, concentrându-se pe obiective care includ actualizarea planului de gestionare a populației de urși și îmbunătățirea conservării în regiunea Brașov-Valea Prahovei și Dâmbovița, cu sprijinul tehnic acordat celor 17 administrații pentru a îmbunătăți coexistența între oameni și urși. Până în prezent, rezultatele au dus la îmbunătățirea cooperării între părțile implicate și la reducerea conflictelor în comunitățile locale.
În timp ce se caută o conviețuire armonioasă între eforturile de conservare și gestionarea populației acestor animale, un alt aspect devine o preocupare majoră – protecția lupilor. Aceasta, în ciuda tendinței din unele țări europene, cum ar fi Regatul Unit, Franța, Germania și Elveția, care au adoptat o abordare de eliminare a lupilor. WWF-România a cerut Ministerului Mediului să respingă propunerea Comisiei Europene de a reduce statutul de protecție al lupului în conformitate cu Convenția de la Berna. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus această reducere la data de 20 decembrie 2023, sfidând tradiția de a menține și consolida nivelurile de protecție pentru speciile amenințate.
Până în prezent, Uniunea Europeană a respins propuneri similare în anii 2006, 2018 și 2022, invocând lipsa de bază științifică. Evaluarea din 2022 asupra situației lupilor în UE a indicat că populațiile din șase dintre cele nouă regiuni biogeografice se confruntă cu o stare de conservare defavorabilă.
Ca răspuns, WWF-România subliniază eficacitatea măsurilor preventive în reducerea daunelor aduse agriculturii, într-o direcție similară cu cea promovată de Greenpeace, care susține conviețuirea pașnică dintre urși și oameni. Ambii se bazează pe rezultatele rapoartelor și studiilor recente, care evidențiază faptul că prevenția este mai eficientă decât vânătoarea selectivă. Cu toate acestea, lipsa utilizării pe deplin a fondurilor disponibile, precum Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, agravează situația.
Citiți și Wednesday sezonul 2: Serialul care a schimbat România cu Irlanda
În ciuda politicizării în jurul acestor probleme, sondajele independente în comunitățile rurale arată un sprijin solid pentru protejarea strictă a lupilor în Uniunea Europeană. În cazul României, deși mulți susțin un control mai strict al animalelor sălbatice, alții consideră că conviețuirea îi face să devină tot mai inofensivi și îi percep chiar ca o atracție turistică.
În această narațiune complexă, știința, conviețuirea și respectul pentru valorile culturale se împletesc, evidențiind importanța abordării echilibrate și fundamentate a acestor provocări. Rezolvarea acestor tensiuni va necesita o analiză atentă a tuturor perspectivelor implicate, căutând un echilibru care să permită conservarea biodiversității, în timp ce se respectă și se valorizează bogăția culturală și tradițiile ancorate în pământul românesc.