Sursa-foto: MediaFax
România cere bani pentru coeziune și agricultură, în timp ce Germania și Olanda vor reducerea bugetului UE pentru 2028-2034.
Citește si despre Marian Murguleț, fostul CIO al României, verificat de ANAF
Deciziile care vor fi luate în cadrul negocierilor vor influența, timp de șapte ani, banii disponibili pentru infrastructură, agricultură, dezvoltare regională, competitivitate, apărare și securitate. În acest context, România se află într-o poziție diferită față de Germania și Olanda, două dintre statele care cer reducerea dimensiunii viitorului buget european.
România vrea mai mulți bani pentru coeziune și agricultură
Bucureștiul face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 16 state membre. Aceste țări susțin menținerea unor fonduri consistente pentru reducerea decalajelor economice dintre regiunile și statele europene.
Pentru România, miza este importantă, deoarece fondurile europene contribuie la finanțarea infrastructurii, transportului, dezvoltării regionale și serviciilor publice. În același timp, Politica Agricolă Comună reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru agricultura românească.
De asemenea, România susține ca firmele din statele mai puțin dezvoltate să aibă acces real la fondurile europene destinate competitivității. Președintele Nicușor Dan a declarat că România își dorește un buget european „ambițios”, cu sume consistente pentru coeziune și agricultură.
Germania și Olanda cer reducerea bugetului
Pe de altă parte, Germania, Olanda, Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia, toate contributoare nete importante la bugetul UE, cer o reducere de câteva sute de miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene.
Aceste state susțin concentrarea resurselor pe domenii precum apărarea, competitivitatea, migrația și securitatea. Totodată, ele se opun ideii ca Uniunea Europeană să recurgă din nou la împrumuturi comune pentru finanțarea diferenței.
Prin urmare, negocierile se anunță dificile. România vrea ca noile priorități europene să nu fie finanțate prin reducerea fondurilor pentru coeziune și agricultură, în timp ce statele contributoare nete insistă asupra disciplinei bugetare.
De unde ar putea veni banii pentru viitorul buget
În paralel cu discuția despre dimensiunea bugetului, statele membre trebuie să ajungă la un acord și în privința surselor de finanțare.
Comisia Europeană a propus cinci noi surse de venit, care includ mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, deșeurile electronice necolectate, sistemul certificatelor de emisii, accizele pentru tutun și o contribuție din partea companiilor mari.
Totodată, aceste propuneri sunt analizate de ambasadorii celor 27 de state membre, iar unele variante par să aibă șanse mai mari de a ajunge la un compromis.
Una dintre propunerile care beneficiază de un sprijin mai mare este cea privind carbonul. Comisia estimează că mecanismul CBAM ar putea aduce aproximativ 1,4 miliarde de euro anual la bugetul european.
E-deșeurile ar putea aduce miliarde de euro
O altă variantă vizează deșeurile electrice și electronice care nu sunt colectate. Comisia Europeană propune o contribuție de 2 euro pentru fiecare kilogram de e-deșeuri necolectate, sumă care ar urma să fie ajustată anual în funcție de inflație.
Astfel, această sursă ar putea genera aproximativ 15 miliarde de euro pe an. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, opoziția față de această propunere este în principal de natură tehnică, nu politică.
În plus, Comisia propune ca o parte mai mare din veniturile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii să ajungă la bugetul UE. Estimarea pentru această sursă este de aproximativ 9,6 miliarde de euro anual.
Taxa pe tutun și contribuția companiilor mari, mai controversate
Nu toate propunerile Bruxelles-ului se bucură însă de același sprijin. Contribuția calculată pornind de la accizele pentru produsele din tutun este deja contestată de mai multe state membre.
Comisia estimează că această resursă ar putea genera aproximativ 11,2 miliarde de euro anual. Cu toate acestea, opoziția mai mare face ca includerea sa în acordul final să fie mai dificilă.
De asemenea, una dintre cele mai controversate propuneri este contribuția aplicată companiilor mari. Mecanismul ar viza companiile care operează și vând în Uniunea Europeană și care au o cifră de afaceri anuală de cel puțin 100 de milioane de euro, IMM-urile fiind exceptate.
O negociere importantă pentru România
În acest context, negocierile privind bugetul european pentru perioada 2028–2034 reprezintă una dintre cele mai importante mize pentru România în relația cu Uniunea Europeană.
Deși discuțiile sunt purtate la Bruxelles, rezultatul lor va avea efecte directe asupra finanțărilor disponibile pentru România în următorii șapte ani. Astfel, fondurile pentru infrastructură, agricultură, dezvoltare regională și competitivitate ar putea depinde în mod semnificativ de forma finală a acordului.
Prin urmare, în timp ce la București se discută despre viitorul Guvern, la nivel european se negociază un buget care poate influența investițiile și dezvoltarea României pentru o perioadă mult mai lungă.
Fii alături de noi pe Facebook