Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani – Siret a fost inclusă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ca proiect major, alături de un sector din autostrada A8 Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni şi unul din autostrada A3 Bucureşti – Borş, a declarat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, la finalul şedinţei de Guvern de miercuri.
‘În PNRR am inclus ca proiecte majore autostrada A7. O să citez dimensiunile din memorie: sunt 320 de km pe A7. E vorba de capetele autostrăzii A8, sectorul Târgu Mureş – Târgu Neamţ, cred că sunt 30 cu 20, în jur de 50 de km, unul lângă Târgu Mureş şi unul lângă Târgu Neamţ. E vorba de autostrada A3, între Cluj şi Zalău, ca să nu dau nişte nume de localităţi care nu spun aşa de mult.
Şi acolo cred că sunt 70 de km. Dar v-am zis: mă faceţi să fac un exerciţiu de memorie. Şi mai e vorba de Lugoj – Deva, acolo unde se fac acele tuneluri pentru urşi. Nu sunt pentru urşi, sunt pentru maşini, doar mamiferele pot migra pe deasupra, nefiind afectat terenul. Singura secţiune lipsă între Sibiu şi Nădlac, acolo sunt 9 km, dar este o lucrare amplă, scumpă. Sunt două tuneluri în lungime combinată de aproximativ doi kilometri.
Deci, acestea sunt proiectele majore pe care le-am solicitat pentru finanţare din PNRR’, a spus Drulă, întrebat câţi km de autostradă se vor realiza prin PNRR.
Potrivit acestuia, în funcţie de evoluţia din anii următori, toate aceste programe de finanţare se mai ajustează şi se pot adăuga alte proiecte.
Întrebat cum va reuşi România să finalizez aceste proiecte de autostrăzi până în 2026, în condiţiile în care lucrările sunt afectate de contestaţii, el a menţionat că ‘stăm mai bine ca niciodată’.
‘Avem un record pe parte de investiţii pe primele patru luni ale anului. Suntem undeva în creştere de 14% faţă de anul trecut şi ca să aveţi un termen de comparaţie faţă de un an anterior, 2019 sau 2018, este mult mai mult decât dublul sumei care fusese atunci consumată pe primele 4 luni. Pe întregul an sperăm să avem recordul absolut de investiţii în autostrăzi şi căi ferate de după Revoluţie. Aşa am bugetat. Proiectele merg bine şi suntem în grafic, deocamdată. Avem un stoc semnificativ de proiecte şi, aşa cum am mai explicat, în această conductă de proiecte, pipeline în engleză, e important şi ce s-a pus înaintea ta şi ce pui tu mai departe.
Deci, eu sper ca în următorii ani, că nu trebuie să ne gândim doar la anul actual, ci şi la 2022, 2023, până chiar şi la 2026, cum vorbeam şi de exemplul celei de-a treia benzi pe A3, o să avem un stoc semnificativ de proiecte mature, proiecte care se implementează. Acum, dacă vreţi, e important şi ca industria să ţină pasul, deoarece contractorii care lucrează îşi cresc capacităţi în fiecare an, investesc în utilaje şi, din această perspectivă, această finanţare din PNRR este extraordinară, pentru că vine să completeze ce puteam lua deja din fonduri europene, de pe programele normale, de pe programele operaţionale’, a susţinut şeful de la Transporturi.
El a fost întrebat dacă va merge la Bruxelles cu o propunere în PNRR de 4,5 miliarde de euro pentru autostrăzi şi 4,5 miliarde de euro pentru sectorul feroviar şi metrou. Cătălin Drulă a menţionat că sunt încă discuţii, mici ajustări care se fac la program, iar suma alocată transporturilor este de aproximativ 8,5 miliarde de euro.
‘Programul nu este depus încă. Aceste consultări şi discuţii au un caracter informal. Deci, ar fi incorect în acest moment din parte mea să spun: ‘Gata, e totul rezolvat’. Dar semnalele sunt bune şi sper ca după depunere să avem o veste foarte bună pentru România, pentru că infrastructura determină multe’, a arătat acesta.