Pe 8 mai, de la ora 19:00, pe scena Sălii Mari a Teatrului Național Iași, va avea loc premiera spectacolului „Plugarul și Moartea” de Johannes von Tepl, dramatizarea și regia purtând semnătura reputatului regizor Silviu Purcărete, personalitate proeminentă a scenei internaționale de teatru.
Un proiect de anvergură, construit de o echipă valoroasă, formată din renumiți creatori de teatru, actori ai Naționalului ieșean și studenți ai Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași:
Scenografie: Dragoș Buhagiar
Muzică originală: Vasile Șirli
Video design: Andrei Cozlac
Asistent regie: Radu Ghilaș
Asistent scenografie: Vladimir Iuganu
Filmări Chroma: Alexandru Condurache
Transmisie online, operator video, asistență filmări chroma: Constantin Dimitriu
Distribuție:
Călin Chirilă
și
Diana Chirilă, Petronela Grigorescu, Irina Răduțu Codreanu, Mălina Lazăr, Ioana Aciobăniței, Camelia Bogleș, Smaranda Hăisan, Robert Agape, Marian Alexandru Chiculiță, Flavius Grușcă, Alexandru Maxim, Valentin Mocanu
Cântă: Diana Chirilă, Diana Roman, Livia Iorga, Oana Sandu, Mălina Lazăr, Ioana Aciobăniței, Smaranda Hăisan, Camelia Bogleș
Foto: Iulian Ursachi
„Plugarul și Moartea”, text scris în anii 1400, este una dintre primele opere importante ale literaturii germane, un dialog profund, amar și acuzator între un plugar rămas văduv și Moarte. Călin Chirilă, actor de forță al trupei ieșene de teatru și protagonistul noii producții, nu este la prima întâlnire cu Silviu Purcărete; a făcut parte din distribuția celor trei mari spectacole montate de regizor pe scena Naționalului ieșean, cu rolurile Cromo, în „Uriașii munților” (premiera 2009), Nonacourt, în „Pălăria florentină” (2013) și Don Marzio, în „Cafeneaua” (2016).
În „Plugarul și Moartea”, Călin Chirilă dezvoltă ireproșabil un rol complex, de victimă și călău, o experiență a dedublării înțeleasă și parcursă cu măiestria cu care și-a obișnuit publicul. Despre noua provocare, actorul mărturisește:
„E un text frumos. În care se regăseşte, la un moment dat, fiecare om. Aşa ne e scris. Să plângem pe cei pierduţi, să blestemăm moartea sau contextul venirii ei. Mizele se regăsesc în fiecare din cei prezenți în sală. Fiecare spectator simte și înțelege ce și cum vrea. În general, abstractul nu se poate juca. El trebuie ajutat de semne scenice. Citibile de către spectator. Modul de a crea acest spectacol, sămânța devenirii lui sunt în imaginația și sentimentele regizorului. Filtrul meu de gândire și simțire merg și trebuie să meargă în alte zone. Mai telurice.”
Următoarea reprezentație este programată a doua zi, pe 9 mai.