9 mai este o zi cu o semnificație aparte pentru Europa și pentru România. Data marchează declarația făcută, în 1950, de Robert Schuman, ministrul francez de Externe, care a pus bazele Uniunii Europene de astăzi, pornind de la o colaborare politică improbabilă, între vechii rivali Franța și Germania, care a adus cea mai lungă perioadă de pace pe continentul nostru.
9 mai este și ziua în care România și-a declarat independența, în 1877, ziua cândt ânărul stat român a făcut pas decisiv pe drumul spre modernizare, reluat în forță după 1989.
9 Mai 2020 găsește România, Europa și lumea întreagă în fața unei noi amenințări, de data această medicale, cu efecte asupra solidarității și stabilității proiectului politic care ne-a oferit prosperitate și securitate tuturor.
De Ziua Europei, instituțiile UE aduc anul acesta un omagiu online numeroșilor europeni care, din solidaritate, îi ajută pe ceilalți europeni să facă față crizei cauzate de coronavirus.
Solidaritatea este cuvântul cheie, în acest moment. Uniunea Europeană este sub mare presiune, pentru că toate țările membre și fiecare dintre cetățenii săi așteaptă de la această superstructură să le ofere salvarea medicală și economică.
E adevărat, instituțiile UE s-au mișcat greoi la început și multe voci s-au grăbit să-i strige fragilitatea. Dar apoi au reacționat la provocare: țările membre, inclusiv România, vor avea la dispoziție fonduri de mii de miliarde de euro pentru revenirea la normal, a fost creată o rezervă europeană pentru echipamente de protecție, cu un depozit și în România, se caută soluții comune pentru a nu limita dreptul la libera circulație și la muncă, fundamentale în UE.
Uniunea Europeană este cel mai mare exportator mondial de bunuri prelucrate și deservicii, cu peste 2.100 de miliarde de euro în 2019 și o piață cu aproape 500de milioane de consumatori cu venituri mari.
Dincolo de inevitabilele tensiuni care apar în criză, Uniunea Europeană trebuie să reziste, ca proiect politic, dar și ca piață comună, iar membrii săi trebuie să mai învețe o dată cum să se adapteze încât să asigure pacea și prosperitatea să continue pe continent.
Provocările nu sunt doar de ordin medical, ci și politic, iar lumea post-pandemie vine cu complicații atât din interior, dinspre țările care s-au abătut de la democrație, cât și din exterior, dinspre alți doi mari actori, China și Rusia.
Primul, lovit puternic economic și ca imagine, va încerca să recupereze spațiul pierdut uneori cu agresivitate politică și financiară. Al doilea nu se poate convinge că UE a devenit principalul jucător politic din Europa.
Dar țările membre trebuie să rămână solidare în cadrul Uniunii Europene. România nu are voie să se abată de la drumul său pe calea modernizării europene, sub această umbrelă a UE. Inclusiv criza actuală ne-a arătat câtă nevoie avem unii de alții, de fapt, și ne-a arătat că numai împreună suntem puternici.
La mulți ani, români, la mulți ani, România, la mulți ani, Europa!
Prof. univ. dr. Dumitru OPREA
Deputat PNL de Iași