CNAS subliniază că în cazul incapacităţii temporare de muncă pentru afecţiuni obişnuite medicii vor întocmi un plan de urmărire a evoluţiei bolii, ceea ce pentru ei reprezintă un efort suplimentar, însă aduce beneficii pacienţilor şi ajută la gestionarea corectă şi eficientă a costurilor suportate din bugetul asigurărilor de sănătate, se precizează într-un comunicat.
Mai întâi, medicul de familie poate acorda maximum patru zile de concediu. Apoi, pacientul trebui reevaluat medical, iar, dacă starea de sănătate o impune, concediul poate fi prelungit cu alte trei zile.
În total, în decursul unui an, un medic de familie poate acorda 28 de zile de concediu medical unui pacient.
În ambulatoriu, medicul specialist poate acorda, în prima etapă, 15 zile de concediu medical, prelungit în caz de nevoie, tot după reevaluare medicală, până la o lună.
Limita maximă este de 90 de zile pe an.
Consulaţiile se pot acorda şi la domiciliu sau la distanţă.
Planul de evoluţie a bolii nu trebuie întocmit în cazul unor boli speciale, ca cele cardiovasculare, SIDA, neoplazii sau tuberculoză, nici pentru urgenţe, internări sau bolile contagioase.
De asemenea, concediile medicale de maternitate, risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă într-o singură etapă.
Tot de la 1 august, mai precizează CNAS, persoanele care se deplasează în interes personal în zone în care se cunoaşte că există un risc epidemiologic ridicat şi care la întoarcerea pe teritoriul României intră în carantină vor beneficia de concediu plătit doar pentru o perioada de cinci zile.