Femeile antreprenor au o prezență tot mai puternică în mediul economic național și pot impulsiona creșterea economică prin încrederea cu care privesc viitorul.
În ultimul sfert de secol: numărul femeilor parlamentar a crescut cu 110% , numărul femeilor ministru a cunoscut o creștere de 49%.
Economia mondială a suferit în perioada pandemică, iar afacerile cele mai afectate au fost cele deținute de femei. Nu putem vorbi de un mod eronat de conducere a business-ului de către femei, ci din contra faptul că acestea dețin un număr crescut de afaceri și impactul crizei a fost unul mult mai amplu. Deși contextul actual nu este unul favorabil, studiile prezintă o perspectivă optimistă pentru viitorul femeilor antreprenor. Acesta arată că pandemia s-ar putea dovedi a fi un catalizator pentru progresul exponențial al femeilor în afaceri și o oportunitate de a corecta prejudecata inerentă de gen, în cazul în care factorii de decizie vor sprijini inițiative în acest sens.
Cristina Chiriac, președinte CONAF, a declarat: ”Prezenţa femeilor este tot mai puternică în mediul economic din România. Din cei aproape 1 milion patru sute de mii de oameni de afaceri români, o treime sunt femei. Evident că în perioada pandemică toate business-urile doamnelor au fost afectate mai profund din cauza decalajului specific de gen privind soluțiile digitale, impactului major asupra vieții reale a lumii virtuale și nu în ultimul rând nevoia de a se dedica mult mai mult responsabilităților familiale o data cu restricțiile impuse de pandemie. Toate acestea au generat vulnerabilități specifice femeilor care fac business.“
Președintele CONAF crede însă că existența unor politici bazate pe criterii de gen ar stimula și mai mult succesul femeilor antreprenor.
“Studiile arată că femeile antreprenor au mai multă încredere că economiile țărilor în care își desfășoară activitatea se îndreaptă într-o direcție bună, comparativ cu antreprenorii bărbați, și majoritatea vor să crească numărul de angajați. Pandemia însă a adus efecte adverse: numărul șomerilor a crescut, afacerile s-au închis parțial sau total și implicit efectele asupra indicatorilor macroeconomici sunt evidente”, a concluzionat Cristina Chiriac.
Situația pandemică actuală nu a modificat doar comportamente și atitudini, dar a adus și o nouă perspectivă asupra evoluțiilor crizelor ciclice de până în prezent.
La nivel de evoluție a șomajului, spre deosebire de marile crize la nivel mondial, de această dată majoritatea șomerilor provin din rândul femeilor și acest lucru se explică prin prisma sectoarelor grav afectate (turism, ospitalitate, comerț) unde forța de muncă este preponderentă feminină. De exemplu, rata șomajului din UE în rândul femeilor a crescut de la 7,1% în 2019 la 7,5% în iulie 2020, conform Eurostat.
În cadrul proiectului inițiat de CONAF, PACTUL PENTRU MUNCĂ, au fost identificate soluții viabile care vin în sprjinul mediului antreprenorial. Nevoia de digitalizare, flexibilizarea legislației în relațiile de muncă cât și în parteneriatul social, pregătirea profesională și corelarea pieței muncii cu realitatea economică, sunt doar câteva din măsurile inserate în PACTUL PENTRU MUNCĂ.
În urma discuțiilor cu partidele politice, cu excepția PNL, cu care reprezentanții PACTULUI urmează să se vadă, toate celelalte partide politice au agreat măsurile identificate, conturându-se astfel un consens la nivel politic în vederea implementării acestora.
„Economia de după pandemie” prezintă o oportunitate unică pentru eliminarea barierelor existente, determinând o creștere a gradului de participare în business în rândul femeilor. Exploatarea acestui moment și promovarea inițiativelor destinate diminuării decalajului de gen vor fi esențiale în atingerea potențialului femeilor și reducerea sumei de 172 trilioane de dolari pierdute la nivel global (Conform Băncii Mondiale), din cauza diferențelor de venit obținute, pe parcursul vieții, de femei comparativ cu bărbații. În ultimii 25 de ani, progresul înregistrat de femei, la nivel global, e remarcabil: o creștere de 110% pentru femeile care au devenit parlamentar, o creștere de 49% pentru femeile care au devenit miniștri, o scădere de 38% a deceselor la naștere și o creștere de 18% a alfabetizării.