Pierre Cardin, designerul italian născut în Sant’Andrea di Barbarana, o fracţiune din municipiul San Biagio di Callalta, din provincia Treviso, în regiunea Veneto, dar crescut în Franţa, ţară în care a făcut primii paşi în materie de modă şi unde s-a format pentru a deveni unul dintre cei mai importanţi creatori de modă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, un gigant al modei şi a designului, s-a stins din viaţă marţi, 29 decembrie, la vârsta de 98 de ani.
În realitate, inima lui Pietro Costante Cardin, născut la 2 iulie 1922, dintr-o familie de fermieri bogaţi care au sărăcit după Primul Război Mondial, a rămas întotdeauna în Italia.
Dintre toţi stiliştii din secolul trecut, născuţi în Italia şi crescuţi în Franţa, Cardin a fost cel care a reprezentat cel mai bine acel amestec de stil italian şi francez, o caracteristică decisivă a succesului său.
La doar 14 ani, în 1936, tânărul Pierre, al cărui nume italian, Pietro a fost franţuzit, şi-a început ucenicia ca şi croitor în Saint-Étienne. După o scurtă experienţă la Manby, croitor la Vichy, în 1945 a ajuns la Paris lucrând mai întâi pentru Jeanne Paquin şi apoi pentru Elsa Schiaparelli. Prim croitor al casei Christian Dior la deschiderea sa în 1947 (după ce a fost respins de Cristobal Balenciaga) a contribuit la succesul maestrului care a inventat New Look-ul. În 1950 şi-a înfiinţat propria casă de modă, iar în 1953 a prezentat prima sa colecţie haute-couture.
Cardin a devenit celebru pentru stilul său futurist, inspirat de primele explorări ale omului în spaţiu. Prefera tăieturile geometrice, ignorând deseori formele feminine. Îi plăcea stilul unisex şi experimenta noi linii, creând, în 1954 mitica bubble dress.
În 1959, a fost primul designer care a deschis un magazin de modă în Japonia. În acelaşi an, a fost expulzat din Chambre Syndicale, din cauza faptului că a îndrăznit să lanseze, pentru prima dată la Paris, o colecţie adaptată marilor magazinelor Printemps. Din fericire, a fost readmis destul de repede. Din 1953, Cardin a fost membru al Chambre Syndicale de la Haute Couture et du Pret-?-Porter şi al Maison du Haute Couture şi a demisionat din Chambre Syndicale în 1966. Începând cu anul 1971, colecţiile sale au fost prezentate la sediul său, „L’Espace Cardin”, de la Paris, în timp ce până atunci fuseseră admirate la Teatro degli Ambasciatori, lângă Ambasada americană, un spaţiu pe care stilistul l-a folosit şi pentru a promova noi talente artistice, precum actori sau muzicieni.
La fel ca mulţi alţi designeri, în 1994, Cardin a decis să-şi prezinte colecţia doar unui grup restrâns de clienţi şi jurnalişti selectaţi. Designerul iubea mondenitatea, astfel încât în 1981 a achiziţionat faimoasele restaurante pariziene Maxim’s. În scurt timp, a deschis sucursale la New York, Londra şi Beijing, iar în 1983 le-a completat cu un lanţ de hoteluri.
A fost pasionat de imobile. După ce a cumpărat un vechi castel din Lacoste, locuit în trecut de marchizul de Sade, Cardin l-a renovat, organizând în incinta castelului numeroase festivaluri de teatru. Stilistul şi-a redescoperit rădăcinile italiene prin achiziţionarea palatului Ca ‘Bragadin din Veneţia, unde a locuit în timpul frecventelor sale şedinţe în oraşul lagună (există un spaţiu de expoziţie în strada alăturată). În anii 1980 a cumpărat Palais Bulles proiectat de excentricul arhitect Lovag Antti unde totul, de la podea până la tavan, era plin de forme sferice.