Mulţi ieşeni au semnalat în ultima perioadă prezenţa şerpilor în zona Iaşului, în general în pădurile din jurul oraşului, fiind remarcate inclusiv vipere.
Cercetătorul Alexandru Strugariu, el însuşi muşcat, ne linişteşte: după muşcătura speciei de vipere din Moldova, avem 99% şanse să nu păţim nimic grav. Care sunt argumentele herpetologului? Cum deosebim muşcătura de viperă de cea a altui şarpe? Ce trebuie sa facem totuşi dacă ne-a muşcat o viperă?
Pe reţelele de socializare au început să fie semnalate din ce în ce mai multe vipere descoperite în pădurile din jurul Iaşului, cu precădere în zona Bârnova-Drobovăţ. Dacă în urmă cu 1-2 săptămâni au existat doar unele fotografii cu reptile ce seamănă cu viperele, descoperite pe cărările bătute de oameni în pădure, duminica trecută un bărbat a ajuns de urgenţă la spital în şoc anafilactic după ce a fost muşcat de un şarpe. Cum nimeni nu a văzut reptila, ci doar urma lăsată pe mâna bărbatului, medicii spun că nu pot confirma că este vorba de o viperă, dar sunt mari şanse să fie vorba despre un astfel de şarpe, dat fiind faptul că starea bărbatului s-a îmbunătăţit după administrarea serului antivenin.
Cel mai des întâlnită specie de viperă din Moldova este „Vipera nikolskii”, un soi comun, iar cercetătorul a explicat că întâlnirea cu oamenii este rară, pentru că şarpele ne consideră prădători, se sperie şi se ascund în prezenţa noastră.
„Viperele nu sunt şerpi agresivi”
Alexandru Strugariu a explicat că soiul de „Vipera nikolskii” a fost descoperit în ultimii 30 de ani în Ucraina şi este răspândită în toate pădurile din Moldova, el descoperind-o în Botoşani, Suceava, în Bârnova, la Iaşi, fiind multe populaţii de şerpi în această zonă. Şarpele poate fi identificat după coloritul în zigzag de pe spate sau după coloritul „negru ca smoala”, explică cercetătorul, spunând că ambele versiuni sunt varietăţi de culoare ale aceleiaşi specii.
„Nu sunt probleme, pentru că nu sunt şerpi agresivi, muşcă doar dacă încerci să îl prinzi cu mâna sau dacă l-ai călcat, altfel evită la maximum contactul cu oamenii: mereu vor fugi şi vor sta nemişcaţi, în speranţa că nu vor fi văzuţi. Dar dacă eşti muşcat, da, de principiu există riscul şi să mori, dar sunt şanse minime”, a explicat cercetătorul ştiinţific. O muşcătură de şarpe este greu să fie ignorată, explică Alexandru Strugariu, şi vorbeşte din experienţă personală, pentru că şi el a fost muşcat în 2008, de un şarpe tânăr.
„Nu a fost nimic grav, o umflătură locală, dar am fost la spital unde mi-au administrat ser fiziologic şi hidrocortizon, iar în trei zile aveam mâna ca înainte. Era un pui mic şi m-a prins cu un singur colţ. Dar, dincolo de umflătură, este greu să nu îţi dai seama când ai fost muşcat. Te doare îngrozitor, este o combinaţie între o înţepătură de viespe dublată de o lovitură de ciocan”, a declarat Alexandru Strugariu.
Cititi mai multe in ziaruldeiasi.ro