Schimbarea orei și trecerea la ora de iarnă are, de cele mai multe ori, efecte asupra organismului uman. Unii dintre noi se adaptează mai ușor, alții nu. Iată care sunt cele mai frecvente consecințe ale schimbării orei.
Trecerea la ora de iarnă 2019 se face în ultimul weekend din luna octombrie, mai exact, duminică, pe 27 octombrie 2019.
Efecte:
Cei mai mulţi oameni nu simt nicio schimbare la schimbarea orei, dar se pare, totuși, că organismul se adaptează mai greu când trecem la ora de iarnă. Potrivit specialiștilor, într-o săptămână, organismul uman se adaptează acestei schimbări, cu condiția să fie respectate orele de somn și de masă. Sportul, de asemenea, are un rol important.
Pe lângă modificările somnului, medicii atrag atenţia că ne putem confrunta cu astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare, cefalee sau modificarea apetitului
Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii arteriale. Statisticile medicale au arătat că numărul persoanelor cu probleme cardio-vasculare crește cu aproximativ 60 la sută în prima săptămana după schimbarea orei, iar numărul apelurilor la pediatri sare de 130 la sută.
Multe dintre efectele schimbării orei au loc din cauza modificării rutinei de funcționare a corpului uman. Organismul uman are o ritmicitate de funcţionare cu activitate pe perioada zilei, când este lumină, şi somn pe perioada nopţii, ritmicitate numită ritm circadian, de 24 ore.
Astfel, pe parcursul nopţii parcurgem o succesiune de 5-6 cicluri de somn profund – non-REM şi superficial REM, succesiune complexă numită arhitectura somnului. Aceasta are o structură foarte complexă, caracterizată prin două tipuri de somn: superficial şi profund, care alternează de mai multe ori pe parcursul unei nopţi. Modificarea orei de trezire perturbă temporar această structură până se produce adaptarea la o nouă oră de culcare.